Parliamentary debates

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"«Manifestul pentru Iaşi» începe să devină realitate"

Pentru început doresc să salut instalarea noului Cabinet Victor Ponta, care trebuie să continue rezultatele bune obţinute până acum şi să pună în practică programul politic cu care a câştigat încrederea românilor atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare din 2012.

Ştim cu toţii că Iaşiul, capitala Moldovei, este oraşul din care a pornit USL-ul, o alianţă politică care a obţinut cel mai bun scor electoral de după anul 1989.

Dacă unii au renunţat la a face ceea ce au promis alegătorilor şi au lăsat lucrurile începute şi neterminante, ne revine nouă, alianţei PSD-UNPR-PC, să demonstrăm ieşenilor că ceea ce am susţinut împreună în "Manifestul pentru Iaşi" nu sunt doar nişte cuvinte aşezate pe o foaie de hârtie, ci trebuie să devină realitate.

Am încrederea că noul guvern va analiza cu atenţie proiectele strategice ale Iaşiului şi va lua toate măsurile pentru ca acestea să devină realitate.

Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, şoseaua de centură a municipiului Iaşi, Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi, sunt proiecte de importanţă strategică pentru Iaşi.

Astfel, în urma negocierilor purtate cu reprezentanţii Comisiei Europene, autostrada Ungheni-Târgu Mureş a fost prinsă în Reţeaua Europeană Centrală de Transport TEN-T, care va asigura şi legătura între autostrada Transilvania şi Coridorul IX Pan European. Conform estimărilor Comisiei Europene, pe termen mediu şi lung, autostrada prezintă un grad mare de atractivitate pentru traficul internaţional de tranzit care se va desfăşura între Coridoarele Pan Europene IV şi IX, atât în ceea ce priveşte componenta feroviară, cât şi cea de transport rutier.

Menţionez pe această cale că această autostradă reprezintă o necesitate a cetăţenilor din zona Moldovei, mai cu seamă a populaţiei din judeţele care vor fi străbătute de calea rutieră, şi prezintă o importanţă strategică deosebită, pentru că iniţiază un coridor de dezvoltare pentru zona nordică, ca principală axă rutieră care leagă zona Moldovei de restul ţării. De asemenea, menţionăm faptul că această autostradă ar trebui finalizată în localitatea Ungheni, asigurându-se prin aceasta şi tranzitul dinspre Republica Moldova spre ţările din Europa Centrală şi de Vest. Investiţia este necesară şi oportună deoarece are capacitatea funcţională de a prelua fluxurile sporite de trafic generate de dezvoltarea socio-economică.

Centura de ocolire a municipiului Iaşi nu a fost finalizată în ceea ce priveşte varianta de trafic uşor. Din totalul fondurilor pe 2013, pe care CNADR le-a avut la dispoziţie, Iaşiului nu i-a fost alocat nici un euro pentru această investiţie strategică, pe motivul că nu există fonduri pentru alocaţii bugetare de acest gen. Însă, cu toate că răspunsul primit de la Guvern, în ceea ce priveşte lipsa fondurilor, a fost clar, totuşi s-a găsit posibilitatea, pentru anumite unităţi administrativ-teritoriale, să se finanţeze lucrările centurilor lor ocolitoare.

Astfel, municipiul Constanţa a primit 55,9 milioane de euro, localităţile Deva şi Orăştie, împreună, 73,7 milioane de euro, pentru Bacău s-a asigurat finanţare de 270 milioane de euro pentru toţi cei 31 km ai centurii ocolitoare, iar pentru Suceava s-a hotărât asupra finanţării finalizării centurii ocolitoare a municipiului, ţinând cont că lucrarea era deja terminată în proporţie de 80%.

Proiectul iniţial al centurii ocolitoare viza atât varianta de trafic greu, cât şi varianta de trafic uşor, ambele esenţiale pentru municipiul Iaşi, ţinând cont că Iaşiul este cea mai mare localitate aflată la graniţa Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte cel de-al treilea obiectiv enunţat, din păcate pentru toată zona Moldovei, Proiectul Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi a rămas în faza de discuţii cu toate că cele 12 hectare din comuna Miroslava, destinate construirii spitalului, au fost deja trecute în domeniul public al Ministerului Sănătăţii încă de la începutul anului trecut. Vă amintim că proiectul Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi este pe masa Guvernului României încă din anul 2006, iar primele proiecte de fezabilitate datează încă din anul 2007, multe dintre ele expirate între timp.

Cum singura necunoscută se pare ca rămăsese soluţia de finanţare, specialiştii din cadrul Ministerului Sănătăţii au identificat, la începutul anului 2013, două posibilităţi concrete de finanţare:

a) fonduri structurale pentru care ministerul ar fi trebuit să caute soluţii de cofinanţare;

b) existenţa unui fond de investiţii internaţional care să concesioneze terenul pe care să fie construit spitalul, să-l construiască şi apoi să-l închirieze Ministerului Sănătăţii.

Mai mult, în decembrie 2013, ministrul Eugen Teodorovici a dat asigurări că Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi va fi construit în curând, pentru că va avea finanţare în exerciţiul financiar 2014-2020, când statul român va accesa fonduri în valoare totală de 750 de milioane de euro, tocmai pentru construirea primelor spitale regionale din ţară. La momentul respectiv, domnul ministru amintea că 4 fonduri de investiţii şi-au anunţat intenţia de a participa la finanţarea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi, şi anume: două din SUA, unul din Israel şi unul din Marea Britanie.

Risipim banii pe documentaţii, pe studii de fezabilitate, fără ca acestea să fie puse în practică. Au fost cheltuiţi, până acum, pe studii de fezabilitate peste 500.000 de euro, din 2007 până acum, însă nimic concret în ceea ce priveşte finanţarea şi începerea construcţiei, deşi bolnavii din zona Moldovei nu mai au timp să aştepte.

Iaşiul are nevoie de susţinere pentru realizarea acestor obiective strategice. Încrederea populaţiei în clasa politică depinde, în primul rând, de gradul de realizare a promisiunilor făcute. Pe această cale, solicit Guvernului Ponta ca, în actuala construcţie politică, să analizeze cu mai multă răspundere cele trei investiţii strategice ale Iaşiului, astfel încât acestea să se realizeze fără întârziere, pentru că cetăţenii din zona Moldovei şi în particular cetăţenii din Judeţul Iaşi au dreptul să beneficieze de ele.