Parliamentary debates

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Daţi-mi voie să citesc lista celor care au depus în scris, până vine următorul vorbitor: Costel Lupaşcu, Eliza-Mădălina Ştefănescu, Anişoara Radu, Radu-Adrian Pau, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Răzvan-Ilie Rotaru, Tamara-Dorina Ciofu, Marius-Constantin Budăi, Natalia-Elena Intotero, Laurenţiu Nistor, Camelia Gavrilă, Mihăiţă Găină, Ciprian-Constantin Şerban, Ioan Sorin Roman, Mihai Weber, Liviu-Ioan Balint, Andrei-Valeriu Steriu, Oana-Silvia Vlăducă, Georgeta-Carmen Holban, Cristina Burciu, Viorel Stan, Claudiu-Augustin Ilişanu - Grupul PSD.

Grupul PNL: Florica Cherecheş, Raluca Turan, Găvrilă Ghilea, Viorica Cherecheş, Dănuţ Bica, Sorin-Ioan Bumb, Dumitru Oprea, Lucian-Ovidiu Heiuş, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Constantin Şovăială, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu-Vasile Răcuci, Corneliu Olar, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Marius Bodea, Costel Alexe.

Grupul parlamentar ALDE: Mihai Niţă, Florică Ică Calotă.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi se cheamă "Renaşterea Institutului «Ion Cantacuzino», această mândrie a cercetării româneşti".

Stimaţi colegi,

Vorbesc întotdeauna cu satisfacţie de fiecare promisiune din Programul de guvernare, atunci când ea este dusă la îndeplinire.

Astăzi putem vorbi de un alt succes, de data aceasta în ceea ce priveşte relansarea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Ion Cantacuzino", devenit obiectiv strategic naţional odată cu trecerea în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

Pentru că, da, prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile şi sănătatea publică reprezintă o problemă de siguranţă naţională.

Din păcate, această activitate necesită timp, chiar dacă Guvernul alocă fonduri importante, pentru că, ani şi ani, această unitate de cercetare cu recunoaştere internaţională a fost neglijată, subfinanţată, lăsată să se prăbuşească.

Înfiinţat în 1921, la iniţiativa profesorului Ion Cantacuzino, prin decretul dat de Regele Ferdinand I, Institutul Cantacuzino avea drept scop "imunizarea populaţiei contra pandemiilor şi epidemiilor".

Între anii 1910-1913, au fost produse primele două vaccinuri, iar, în 1926, România devenea a doua ţară din lume, după Franţa, care producea vaccinul BCG împotriva tuberculozei.

De-a lungul timpului, eforturile institutului au dus la eradicarea variolei în România şi au ferit populaţia de tuberculoză, tetanos, difterie.

În 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, Ministerul Sănătăţii a împrumutat 11 milioane de euro, de la Banca Mondială, pentru cumpărarea de aparatură modernă, fără de care Institutul nu mai primea aprobarea să producă vaccinuri şi seruri. Laboratorul nou nu funcţionează însă nici astăzi, deşi aceşti bani au fost cheltuiţi.

Paradoxal este că, deşi Institutul Cantacuzino a înregistrat un succes răsunător, în 2009, şi la fel, şi România, care putea să se protejeze de epidemia devastatoare de gripă, institutul a simţit atunci declinul cel mai puternic, în câţiva ani adunând datorii de milioane. Rând pe rând s-au închis linii de producţie, conturile au fost blocate şi s-a preferat soluţia importurilor.

În 2010, Agenţia Naţională a Medicamentului a retras autorizaţiile de producere şi vânzare a oricărui tip de vaccin.

De aceea, meritul Guvernării PSD-ALDE, care şi-a propus relansarea acestui institut, este cu atât mai important şi a început cu trecerea sa oficială de la Ministerul Sănătăţii în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

Zilele trecute, domnul ministru Fifor făcea bilanţul primei etape de relansare a producţiei, iar rezultatele sunt spectaculoase.

Prima şi cea mai importantă etapă a fost aceea a refacerii resursei umane. Astfel că, printr-un memorandum aprobat de Guvern, s-a aprobat un număr de 200 de posturi noi.

Bugetul institutului a crescut anul acesta cu aproape 185%, bani alocaţi echipamentelor moderne, de mare precizie, aparatură de ultimă generaţie, pentru care se pregătesc ori s-au lansat deja procedurile de achiziţie.

La reparaţiile curente s-au triplat alocările...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

OK.

Pentru anul 2019 se are în vedere reluarea producţiei unor preparate tradiţionale, cum ar fi Orostim, şi sunt în pregătire şi procesele de reluare a producţiei de Polidin şi Cantastim.

Relansarea acestui institut, care s-a bucurat de recunoaştere internaţională, este încă o reuşită a acestui Guvern, o altă promisiune onorată care va contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.

Vă mulţumesc.

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia electorală nr. 19, Giurgiu.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.