Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Acordul dintre România şi Serbia, un pas important înainte pentru ambele ţări"

Ca preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie România-Serbia, salut semnarea acordului privind drepturile minorităţilor între cele două ţări, dar şi obţinerea de către vecinii de la sud-vest a statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Ambele momente reprezintă paşi foarte importanţi înainte, care nu pot decât să ne apropie şi mai mult. Cred că am dovedit astfel că, prin dialog, putem trece peste orice obstacol şi putem să ne ajutăm reciproc.

Încă de la început, aş vrea să punctez faptul că nu a existat nicio condiţionalitate ca Tratatul privind statutul minorităţilor să fie semnat înainte de acceptarea Serbiei drept candidat la aderarea la Uniunea Europeană. În permanenţă România a fost un partener şi un susţinător al orientării sârbilor către Vest. Suntem direct interesaţi ca toate ţările din jurul nostru să fie membre ale Uniunii Europene, tocmai pentru a mări şansele unei cooperări economice, sociale şi culturale mai puternice. Cu alte cuvinte, ţara noastră a susţinut şi susţine în continuare dorinţa sârbilor de a se alătura societăţii unite europene. E un drept istoric şi cultural pe care îl merită.

De altfel, nu cred că putem pune problema în termenii unor animozităţi între noi şi Serbia. Cred că se trece prea uşor peste câteva aspecte istorice şi politice importante. Pe de o parte, ţările noastre nu s-au aflat niciodată în conflict. Pe de altă parte, România este printre puţinele state europene care nu au recunoscut şi nici nu vor recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. Fie şi numai din aceste două perspective, a se vorbi despre un posibil conflict româno-sârb este departe de adevăr. Suntem două culturi multimilenare care au coexistat, suntem vecini şi vom conlucra în continuare pentru a atinge bunăstarea economică şi socială.

Privind însă dintr-un alt unghi, cred că acum era momentul cel mai bun pentru ca România să atace subiectul drepturilor minorităţilor naţionale din Serbia. Pentru că există o problemă destul de reală privind drepturile românilor de pe Valea Timocului, pe care sârbii îi consideră vlahi, deşi vorbesc româneşte şi au aceleaşi obiceiuri ca românii de partea estică a graniţei. Eu cred că ţara noastră este unul dintre statele europene cele mai primitoare faţă de alte minorităţi etnice. De altfel, acest lucru este recunoscut şi la nivelul Uniunii Europene, unde România este dată mereu ca exemplu când vine vorba de integrarea minorităţii maghiare. În condiţiile în care noi avem în Parlamentul naţional o multitudine de deputaţi ai minorităţilor naţionale, în condiţiile în care un partid care reprezintă o anume minoritate este prezent la guvernare, cred că este lesne de înţeles că România are dreptul să încerce să-şi protejeze românii de peste graniţe. Recunoaşterea vlahilor ca români, a limbii române şi a Bisericii Ortodoxe Române din Serbia reprezintă puncte importante pe care trebuia să le atingem. Practic, ceea ce am cerut noi nu reprezintă decât o reciprocitate în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor.

Cel mai important este că s-a ajuns la un acord. Şi s-a făcut acest lucru de o manieră diplomatică, total nonconflictuală. Cred că, în acest sens, un rol important l-a avut şi vizita delegaţiei Parlamentul sârb la Bucureşti în urmă cu două săptămâni, pe care am organizat-o în calitate de preşedinte al Grupului de prietenie. Încă de atunci am pus bazele unei colaborări pentru ca românii de pe Valea Timocului să se bucure de mai multe drepturi şi să se simtă mai aproape şi mai protejaţi de cei de acasă. Cred că acea întâlnire a fost decisivă pentru ajungerea la un acord între noi şi sârbi şi mă bucur că am putut contribui activ la soluţia rezultată.

Sunt deputat al Colegiului nr. 10 Deta. Ceea ce vă pot spune este că, în zona pe care o reprezint, există o importantă comunitate de sârbi, comunitate pe care am ajutat-o mereu, fie că vorbim de finanţarea Bisericii Ortodoxe Sârbe, de un liceu în care să poată învăţa în limba maternă sau de activităţi specifice, precum şi proiectele economice transfrontaliere. În logica acestei integrări sociale coerente, unde românii şi sârbii trăiesc în armonie şi se ajută unii pe ceilalţi, colegiul parlamentar pe care îl reprezint poate fi un exemplu deopotrivă pentru români, dar şi pentru sârbi, când se raportează la românii timoceni.

Închei prin a puncta dorinţa mea ca Serbia să reuşească să adere cât mai repede la Uniunea Europeană şi subliniez susţinerea de care se bucură din partea Guvernului şi Parlamentului României. Sper să continuăm toate proiectele comune şi să dezvoltăm alte iniţiative economice, culturale şi sociale în viitorul cât mai apropiat.