Parliamentary debates

Doamna Claudia Boghicevici:

"România - pe ultimul loc în clasamentul european al egalităţii de şanse"

Egalitatea de şanse şi, implicit, egalitatea de gen, sunt valori fundamentale ale unui stat democratic şi european aşa cum este România. Recent, Institutul European pentru Egalitate de Gen a lansat primul index european al egalităţii de gen. Ca de obicei, când se fac astfel de statistici europene, România este pe ultimul loc cu 35.3, faţă de media europeană care este de 54 de puncte şi faţă de punctajul maxim de 74.3 obţinut de Danemarca. Studiul are în vedere indicatori pe 6 domenii: muncă, bani, cunoaştere, timp, putere şi sănătate. Dacă ne uităm pe fiecare indicator în parte şi comparăm diferenţa femei - bărbaţi în România faţă de cea din media statelor UE, observăm ceva foarte interesant: decalajele nu sunt în interiorul României între femei şi bărbaţi, pentru că diferenţele sunt comparabile proporţional cu cele din statele UE. Diferenţele care aduc România pe ultimul loc în UE în acest index al egalităţii de gen provin de la decalajele de dezvoltare între noi şi restul statelor membre UE. Există însă şi o serie de indicatori unde ne diferenţiem de media UE prin decalajele de gen: timpul petrecut zilnic pentru îngrijirea copiilor, unde în timp ce în UE avem o tendinţă de apropiere a rolurilor între bărbaţi şi femei, în România avem un decalaj foarte mare şi suntem departe de ceea ce înseamnă o relaţie de parteneriat autentică în cupluri, şi putere politică, unde suntem la jumătate din media UE.

Totuşi, există şi un domeniu unde România este mult peste media europeană: indicatorul femei membre în conducerea marilor companii, 21% în România şi 12% în UE. Deci, la nivelul puterii economice, ne-ar fi uşor să spunem că în România femeile recuperează rapid şi au o importanţă mai mare decât în celelalte state UE. Aşadar, când vorbim de egalitate de şanse, trebuie să vorbim, cred eu, în primul rând de reducerea decalajelor de dezvoltare dintre România şi celelalte state UE.

Prin această reducere a decalajelor vom avea o calitate a vieţii mai bună, un mai bun acces la educaţie, venituri mai mari şi implicit şi viaţa femeilor se va îmbunătăţi.

Nu putem să rămânem la nivelul abstract al discuţiei şi să nu facem referire de exemplu la lipsa de şanse a femeilor şi bărbaţilor, deopotrivă, care provin din mediul rural. Rolul nostru ca politicieni este reprezentarea intereselor tuturor cetăţenilor, asigurarea că toţi beneficiază de şanse egale la un nivel de trai decent, la educaţie, la sănătate, la ascensiune în carieră. Din această perspectivă însă o mai bună reprezentare a femeilor în politică va asigura şi o mai bună reprezentare a intereselor specifice acestora: sprijin pentru reconcilierea vieţii de familie cu cariera, politici bugetare echitabile pentru domeniile feminizate de tipul educaţie sau sănătate, salarizare egală la muncă egală.