Parliamentary debates

Doamna Camelia Gavrilă:

"Dezvoltarea urbană - traficul aglomerat, poluare, riscuri, soluţii pentru un urbanism inteligent"

În contextul actual, observăm o dezvoltare urbană tot mai accentuată a marilor oraşe din ţara noastră, repere urbane autentice, aspect care ne bucură, dar în acelaşi timp aduce noi provocări din punctul de vedere al confortului urban, al unei vieţi sănătoase şi din perspectiva a ceea ce numim oraş modern sau smart city. Termenul "smart city" este utilizat pentru a desemna oraşele care apelează intensiv la tehnologiile noi, dedicate îmbunătăţirii serviciilor publice, creşterii nivelului de confort al cetăţenilor din localităţile urbane şi rurale, eficientizării consumurilor de resurse şi reducerii cheltuielilor pe termen mediu şi lung.

Declaraţia politică de astăzi doreşte să atragă atenţia asupra situaţiilor grave, la cote diferite, cu care se confruntă atât municipiul Iaşi, cât şi toate marile oraşe din România, probleme care ţin în special de aglomerarea traficului rutier şi afectarea mediului ambient, odată cu o alarmantă creştere a numărului de autovehicule.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, de la data de l februarie 2017 a fost eliminată taxa de timbru. Inevitabil, eliminarea acestei taxe ne îndeamnă la o analiză obiectivă legată de problema restituirii banilor, efectele poluării sau creşterea numărului de vehicule în fiecare judeţ. Doar în anul 2017, au fost înmatriculate 624.000 de autoturisme, dintre care 105.000 au fost maşini noi, în creştere cu 10,71% faţă de anul precedent, iar maşinile second-hand au ajuns la aproape 519.000, cu 74,55% mai mult faţă de 2016. Tendinţele se menţin şi pentru anul 2018. Spre exemplu, în ianuarie au fost înmatriculate 2.383 de autovehicule, dintre care doar 430 au fost noi.

Întrebarea firească, în situaţia actuală, este dacă Programul "Rabla", program care are ca scop eliminarea maşinilor vechi din România, cauzatoare de poluare excesivă, îşi mai are rostul. Este pusă sub semnul întrebării eficienţa acestui program, în contextul în care Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile declară o îmbătrânire accentuată a parcului auto.

În acest sens, declaraţia politică de astăzi abordează efectele acestui fenomen, care este resimţit intens în aglomerările urbane şi subliniază urgenţa unui cumul de soluţii.

Traficul îngreunat este primul efect vizibil şi din ce în ce mai dificil de gestionat. Capitala României se află pe primele poziţii la nivelul Uniunii Europene cu privire la traficul dificil, iar în Iaşi situaţia este asemănătoare, întrucât la orele de vârf există aceeaşi problemă, cu toate că au fost implementate sisteme inteligente de semaforizare.

Poluarea reprezintă un alt efect negativ în contextul dezvoltării oraşelor şi al creşterii numărului de autovehicule. Se constată o valoare ridicată a indicatorilor de poluare în oraşe precum Bucureşti, Iaşi, Cluj, Braşov, iar acest lucru are efecte imediate în privinţa sănătăţii cetăţenilor. Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, afirma faptul că după unele estimări, 23.000 de decese au loc anual în România din cauza poluării aerului cu anumite particule nocive.

Evident, o provocare este legată de dezvoltarea durabilă a oraşului, de asigurarea unui echilibru între confort şi câştig economic, condiţii moderne, modernitate şi sănătate, decongestionarea reţelelor aglomerate, eliminarea poluării. Dincolo de dezvoltarea arhitecturală şi frumuseţea acestor oraşe, regăsim încă suficiente contraste care nu ne aproprie de ceea ce numim smart city sau oraş modern european.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere este un demers logic şi normal pentru calitatea unei societăţi moderne. Cu toate acestea, se pare că România nu poate să treacă în fapt la implementarea unor demersuri clare şi punerea în practică a masterplanurilor asumate. Ziua în care se va circula pe Şoseaua de Centură a oraşului Iaşi pare să fie încă departe, deşi, atât factorii de decizie, cât şi ieşenii, în general, doresc soluţionarea acestei probleme în cel mai scurt timp. Iaşiul este un oraş universitar aglomerat, dar şi un oraş de frontieră, iar prezenţa autovehiculelor grele spre şi dinspre Vama Sculeni reprezintă un alt element care contribuie la aglomerarea şi la poluarea masivă. Trebuie precizat faptul că oraşele din România au la bază o infrastructură rutieră adecvată doar pentru un număr redus de autovehicule, un sistem corelat cu situaţia şi cu datele din perioada comunistă, în timp ce progresul tehnologic, evoluţia societăţii au generat un alte contexte şi alte dezvoltări urbane.

Decongestionarea traficului în zonele aglomerate, prin oferirea variantelor ocolitoare şi crearea unui sistem rutier inteligent pentru orele de vârf, este o soluţie reală, aplicată cu succes la nivelul marilor oraşe europene. Primăria municipiului Iaşi a interzis accesul vehiculelor grele în centrul oraşului, măsuri benefice, dar nu suficiente. Implementarea Sistemului de Management al Traficului în municipiul Iaşi este depăşit şi nu reprezintă o măsură suficientă pentru un oraş în plină dezvoltare, iar această situaţie se regăseşte la nivelul tuturor marilor oraşe din România. Există însă şi exemple de bune practici, implementarea vignetelor verzi, care nu permit autovehiculelor circulaţia în centrul oraşelor.

Prezenţa parcărilor în punctele cheie ale oraşului. Un număr mare de maşini, retrocedarea unor terenuri care ar fi putut susţine crearea de parcări, lipsa unor investiţii consistente în amenajarea unor noi locuri de parcare de reşedinţă în oraşele mari au făcut ca procesul găsirii unui loc de parcare să devină o adevărată aventură. Prezenţa acestora este necesară şi urgentă. Primăriile trebuie să prioritizeze realizarea unor spaţii destinate parcărilor cu sau fără taxă, iar efortul financiar trebuie susţinut prin proiecte europene, în colaborare cu ministerele de resort şi consiliile judeţene. Evident, de multe ori ne confruntăm cu lipsa spaţiilor pentru realizarea acestor parcări, dar observăm în ţările europene module de tip "smart-parking", pentru a rezolva problema locurilor de parcare de lângă blocuri sau parcările subterane/supraterane, evident, cu toate costurile aferente unor asemenea demersuri.

O altă soluţie este reprezentată de încurajarea folosirii transportului public în comun şi utilizarea mijloacelor de transport ecologice, precum bicicletele, transportul electric etc. Prezenţa campaniilor de informare în România este din ce în ce mai vizibilă, dar efectele nu sunt încă cele dorite. Mai mult decât atât, amenajarea pistelor pentru biciclete trebuie să fie luată în calcul la modul cel mai serios, dacă dorim ca bicicleta să devină cu adevărat un mijloc de transport cotidian, mai ales pentru elevi, studenţi sau tineri, aşa cum se întâmplă în Finlanda, Olanda sau chiar în Germania, acolo unde curţile liceelor şi campusurile universitare au amenajate locuri de parcare pentru sute de biciclete.

Amenajarea spaţiilor verzi şi a parcurilor/grădinilor orăşeneşti în concordanţă cu manualele de bune practici urbane, organizarea periodică a unor campanii de ecologizare în colaborare cu ONG-uri de profil sau asociaţii, precum şi educarea tinerei generaţii în spiritul conservării naturii, al respectului pentru mediu, al susţinerii unei dezvoltări durabile, sunt doar câteva aspecte simple, mai puţin costisitoare, care ar trebui să ne preocupe, corelate cu tema în discuţie, pentru că vizează probleme de mediu, calitatea vieţii şi educaţia, în spiritul acestor principii şi valori importante şi actuale.

Fred Kent, specialist american în dezvoltarea urbană a spaţiilor publice - străzi, parcuri, pieţe publice - afirma că "Dacă planifici oraşele pentru maşini şi trafic, vei obţine maşini şi trafic. Dacă le planifici pentru oameni şi locuri, vei obţine oameni şi locuri." Oraşele mari din România, inclusiv municipiul Iaşi, se confruntă cu probleme de mediu, iar în calitate de parlamentar al ieşenilor este de datoria mea să semnalez aceste aspecte şi să provocăm autorităţile şi guvernanţii la găsirea unor soluţii pentru rezolvarea lor, fără amânări, explicaţii şi finanţări sumare.

Este evident că, la ora actuală, niciunul dintre oraşele noastre nu reuşeşte să îndeplinească, simultan, toate aceste criterii de smart city - energie inteligentă, clădiri inteligente, tehnologie inteligentă, infrastructură inteligentă, administraţie inteligentă.

De aceea, această declaraţie politică nu are rolul de a oferi soluţii imediate şi miraculoase, ci constituie un semnal de alarmă, o definire a problemei, o atenţionare pentru viitor şi argumente pentru proiecte comune spre care Guvernul trebuie să se aplece cu mai multă responsabilitate.

Un prim pas înseamnă, în primul rând, educarea permanentă a locuitorilor marilor aglomerări urbane în spiritul conceptului smart city, iar soluţiile posibile pot prelua parţial şi etapizat modelele europene, dar şi o finanţare adecvată şi o preocupare evidentă a Guvernului, mai ales în sens integrator, transministerial - mediu, administraţie şi dezvoltare regională, transporturi, educaţie - fiecare domeniu are un rol, un sens, o responsabilitate în rezolvarea unei teme de actualitate, un subiect complex, grav, dificil.