Marius-Constantin Budăi
Marius-Constantin Budăi

Sittings of the Chamber of Deputies of March 27, 2019

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.44/2019
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of March 27, 2019

  1. Declaraţii şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.28 Marius-Constantin Budăi - declaraţie politică intitulată "România a înregistrat cea mai rapidă creştere a productivităţii muncii din Uniunea Europeană şi a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale";

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"România a înregistrat cea mai rapidă creştere a productivităţii muncii din Uniunea Europeană şi a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale"

Productivitatea în România are cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană, conform ultimelor date prezentate de Eurostat. Acest fapt reprezintă un temei puternic, care justifică deplin, din punct de vedere economic, măsurile de creştere a salariilor, decise de guvernarea PSD.

În clasamentul general al productivităţii pe angajat, anul trecut România a ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Polonia.

În 2017, România se situa pe locul al treilea, fiind devansată de Letonia şi Lituania.

Faptul că, în ultimii 2 ani, România şi-a consolidat poziţia în clasamentul creşterii productivităţii orare şi a trecut de pe locul al treilea pe locul al doilea în Uniunea Europeană, demonstrează clar oportunitatea şi eficienţa măsurilor guvernamentale şi, în egală măsură, ilustrează, fără dubii, eficienţa mediului de afaceri din România.

Aşadar, se poate constata că majorarea salariilor nu a fost o frână pentru afaceri, aşa cum tot acuza opoziţia şi diverşi analişti sau comentatori ostili PSD şi Programului său economic. Dimpotrivă, a fost un stimul, a crescut productivitatea pe salariat, după cum relevă clar analiza Eurostat.

Creşterea salariului minim, dar şi a celorlalte salarii, inclusiv din mediul privat, nu a determinat deloc concedieri, creşterea şomajului ori renunţări la investiţii sau proiecte de dezvoltare. Dimpotrivă, şomajul a ajuns la cel mai mic nivel istoric, iar investiţiile sunt mai consistente şi în creştere.

Creşterile de salarii şi de pensii nu au produs inflaţia anunţată propagandistic. Majorările de preţuri sunt preponderent rezultatul modificărilor de preţuri la energie, gaz, petrol, survenite ca urmare a influenţelor externe, devalorizării leului şi liberalizării tarifelor. Oricum, inflaţia a fost mult mai mică decât majorarea veniturilor, ceea ce înseamnă o reală creştere a puterii de cumpărare. În doi ani de guvernare PSD, puterea de cumpărare a salariului mediu net este mai mare cu 20%, iar a pensiei medii nete cu 18%.

În acelaşi timp, masa salarială în România a ajuns la un maxim istoric. PSD şi-a asumat misiunea strategică de a reduce decalajele dintre România şi UE. Unul dintre aceste decalaje, de importanţă deosebită, este cel privind masa salarială, adică totalul salariilor plătite într-un an în România.

Măsurile prevăzute în Programul de guvernare al PSD, aplicat cu consecvenţă, prin creşterile de salarii şi pensii, care au avut ca efect inclusiv creşteri salariale în mediul privat, au adus masa salarială a României la nivelul de 80 de miliarde de euro, în 2018, în creştere cu 12 miliarde de euro faţă de anul precedent.

În pofida acestui nivel foarte ridicat, care reprezintă aproximativ 40% din PIB, România mai are de recuperat faţă de media ţărilor dezvoltate din Europa Occidentală, unde masa salarială este de 50-60% din PIB. Mai sunt deci de recuperat între 10 şi 20 de procente din PIB, pentru a ajunge la nivelul normal în UE. În bani, acest lucru înseamnă între 20 şi 40 de miliarde de euro pe an, care ar putea să majoreze masa salarială în România.

Este o realitate care demonstrează justeţea abordării economice a PSD şi mai ales temeiul economic profesionist al măsurilor adoptate.