Parliamentary debates

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Nicolae Kalinderu - un personaj uitat al istoriei noastre"

Pentru că ieri a fost Sf. Nicolae, pe care suntem nevoiţi să îl serbăm în plină pandemie, m-am gândit să aduc un omagiu unui personaj aproape uitat al istoriei noastre, Nicolae Kalinderu. Născut chiar în această zi a anului 1835, într-o familie de origine turcă (tatăl savantului se numea Kalinderoglu, ceea ce în turcă înseamnă "fiul filosofului"), Nicolae Kalinderu a revoluţionat medicina românească şi a fost unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Liberal. Din păcate, puţini liberali adevăraţi îşi mai aduc azi aminte de el. Acesta a studiat la Facultatea de Medicină din Paris, acolo unde celebrii Claude Bernard (cu medicina experimentală) şi Louis Pasteur (cu teoria bacteriologică) sunt doar doi dintre savanţii de renume care i-au influenţat evoluţia sa. În 1874, după ce şi-a susţinut teza de doctorat la Paris, Kalinderu a revenit în ţara natală, unde a devenit medic primar de boli interne la Colentina şi apoi la Spitalul Brâncovenesc. Doar un an mai târziu, la 24 mai 1875, Nicolae Kalinderu scria pentru prima dată istoria şi punea bazele Partidului Naţional Liberal. Şi pentru a realiza ce oameni de excepţie şi ce companie aleasă avea doctorul nostru, nu ca în zilele noastre, vă voi prezenta numele celor 25 de membri care alcătuiau la 5 iunie primul Comitet Director al PNL: V. Arvanezu, D. Berindei, Pană Buescu, Ion C. Brătianu, Dumitru Brătianu, dr. Niculae Kalinderu, Dimitrie Cariagdi, Ion Câmpineanu, M.C. Epureanu, Nicolae Fleva, Mihail Pherekyde, Ion Ghica, Dimitrie Gianni, A.G. Golescu, C. Grădişteanu, Mihail Kogălniceanu, Al. Lupescu, C. Nacu, Pache Protopopescu, C. A. Rosetti, Eugeniu Stătescu, Dimitrie A. Sturdza, George Vernescu.

În scurt timp izbucneşte Războiul de Independenţă, unde, datorită cunoştinţelor sale şi a reputaţiei pe care şi-o construise deja, a fost numit şeful Serviciului de ambulanţă de la Turnu Măgurele şi, ulterior, şeful Diviziei 1 Medicale. Câţiva ani mai târziu, în 1887, cu ocazia înnoirii corpului medical şi universitar din Bucureşti, au fost numiţi profesori în cadrul Facultăţii de Medicină din Capitală trei medici de anvergură: Victor Babeş, George Assaky şi Nicolae Kalinderu. Acest lucru va avea un impact extraordinar asupra medicinei din România, iar Kalinderu, alături de Assaky şi Babeş, va revoluţiona acest sector şi va scrie primul tratat de medicină internă din România, intitulat "Lecţiuni de clinică medicală" (1892). Cu timpul, lucrările sale vor fi cunoscute şi studiate în întreaga Europă. Kalinderu era şi membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris, fapt ce a facilitat ca lucrările sale ştiinţifice să devină foarte populare în străinătate.

Dorind o reformă reală a sistemului medical, el devine primul clinician cercetător din România şi primul clinician care a înfiinţat un laborator ataşat clinicii sale. De asemenea, împreună cu Victor Babeş, a iniţiat studii care au avut o mare influenţă în domeniile microbiologiei, diagnosticului şi epidemiologiei leprei. Chiar şi după moartea sa, cu prilejul unui discurs ţinut la Academia Română, bunul său prieten Victor Babeş spunea că "Nicolae Kalinderu este primul internist român ale cărui lucrări au fost cunoscute peste hotarele ţării".

Pe lângă meseria pe care a iubit-o şi activitatea sa politică la liberali, trebuie să mai menţionez un fapt care pune în lumină şi mai bine caracterul savantului român. Dincolo de pasiunea sa pentru medicină, Nicolae Kalinderu a fost şi un iubitor al artei. Împreună cu fratele său, juristul Ioan Kalinderu, Nicolae a achiziţionat o colecţie impresionantă de obiecte reprezentative pentru arta medievală, arta tradiţională românească, dar şi arta franceză, italiană, flamandă şi germană. În anul 1914, urmaşii lor, respectând dorinţa celor doi fraţi, donează această colecţie şi muzeul statului român. Din păcate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost bombardată, iar o parte dintre colecţii au fost distruse. Cele care au supravieţuit au revenit după război Muzeului Naţional de Artă şi Arheologie.