Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of February 9, 2022
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.16/2022
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of February 9, 2022 |
Sittings of the Chamber of Deputies of February 9, 2022
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.28 | Bogdan-Alexandru Bola - intervenţie intitulată "Să nu ne uităm istoria!"; | ![]() |
||
|
"Să nu ne uităm istoria!" Este foarte important ca istoria să rămână vie în memoria noastră, deoarece, din nou, în plan internaţional tensiunile escaladează, iar potenţialul lor de a degenera şi crea noi situaţii grave este foarte ridicat. Considerând toate acestea, vreau să vă expun un episod din istoria crimei comise împotriva poporului român. Se întâmpla acum doar 70 de ani, la 2 februarie 1952, în Dobrogea. Tânărul aromân Hristu Zuba, din Ceamurlia de Sus, judeţul Tulcea, era arestat de Securitate şi torturat pentru a declara ascunzătoarea lui Nicolae Fudulea, unul dintre liderii rezistenţei armate anticomuniste din Dobrogea. Securistul Nicolae Popa aflase că Hristu Zuba, deşi activa ca secretar al organizaţiei locale a Uniunii Tineretului Comunist, sprijinea în realitate, pe ascuns, organizaţia clandestină de rezistenţă şi participa la şedinţele luptătorilor anticomunişti. Chiar şi torturat, tânărul nu a dezvăluit ascunzătoarea lui Fudulea. Hristu Zuba a fost dus de torţionar pe câmpul dintre Ceamurlia şi Beidaud, pus să-şi sape singur groapa, după care a fost executat cu sânge rece. Securiştii au cerut unui localnic, Gheorghe Pastramă, să-l acopere cu pământ, ameninţându-l cu moartea dacă va spune cuiva ce se întâmplase. Timp de 30 de ani acel om a mers periodic şi a acoperit rămăşiţele tânărului mort, deoarece ploile abundente îi scoteau mai mereu trupul la suprafaţă. Un localnic, care ştie cazul, mi-a scris că trupul neînsufleţit fusese săpat în malul unui râu şi că abia după ʼ89 s-a aflat locul exact. Abia după Revoluţie, surorile sale au putut să îl deshumeze şi să îl îngroape creştineşte în comuna Cogealac. Poate că şi despre astfel de lucruri ar trebui să se înveţe în şcoală astăzi, nu numai despre alţii... Rezistenţa din Dobrogea a reuşit să strângă pe atunci peste 2.000 de partizani combatanţi şi susţinători locali. "Haiducii Dobrogei", aşa cum s-au autointitulat, erau echipaţi cu armament şi primeau bani şi alimente de la oamenii din comunele din care proveneau. Cetăţenii României au suferit enorm sub comunism. Declarat de Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste drept un regim ilegitim şi criminal, comunismul a adus numai teroare în vieţile românilor, mulţi pierzându-şi vieţile pentru că au studiat în străinătate sau credeau în libertate. |


