Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"Felicitări tuturor fermierilor care au redus întrebuinţarea pesticidelor!"

Lansam, acum două săptămâni, apel către toţi investitorii în agricultură din ţara noastră, să diminueze şi mai mult din cantităţile de pesticide pe care le utilizează pentru culturile lor. Este adevărat că demersul meu recent poate fi considerat şi localizat în siajul recomandărilor Comisiei Europene, însă, dincolo de reglementările de care trebuie să ţinem cont cu toţii, preocuparea mea faţă de sănătatea tuturor consumatorilor şi protejarea mediului sunt cât se poate de reale. Am expertiză în acest domeniu principal de activitate, căpătată încă din debutul carierei mele profesionale, deci nu mă bazez doar pe updatările constante din acest sector cu care intru în contact, aproape zilnic, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din cadrul acestei Camere a Parlamentului.

Aşadar, voi insista ori de câte ori am prilejul să atrag atenţia că folosirea pesticidelor, de multe ori în exces, în agricultură, fie din neatenţie, fie dintr-o doză prea mare de precauţie conduce la o serie de probleme ireversibile pentru mediul înconjurător, precum şi pentru diverse specii şi chiar şi pentru sănătatea oamenilor. Prin transmiterea cu consecvenţă a unor astfel de mesaje vom ajunge, în timp, să schimbăm definitiv optica tuturor fermierilor. Mizez pe politica paşilor mici privind pesticidele, pentru că aceasta deja începe să-şi producă efectele spre marea mea mulţumire şi bucurie.

Concret, Oficiul European pentru Statistică, Eurostat, confirmă că România a ajuns să se situeze printre ţările Uniunii Europene cu cea mai puternică scădere a vânzărilor de pesticide. Potrivit datelor furnizate de Oficiu, volumul total al pesticidelor vândute în 16 state membre ale Uniunii Europene, pentru care există date disponibile, a scăzut între anii 2011 şi 2021 în 11 ţări. În acest sens, cel mai sever declin al utilizării lor l-a înregistrat Cehia cu un minus de 36%, Danemarca a atins un minus de 35%, Portugalia 32%, Italia 29% şi România 27%.

O astfel de ştire îmi oferă ocazia să îi felicit pe toţi fermierii care au redus, deja, întrebuinţarea acestor substanţe atât de nocive şi să-i invit şi pe alţii să le urmeze exemplul!

Este dovedit şi cât se poate de clar că se pot obţine culturi sustenabile şi în acest fel. Iar creşterea continuă a cantităţilor fructelor şi legumelor, pentru care s-au folosit cât mai puţine erbicide, insecticide, fungicide, antinematode şi rodenticide, se va materializa prin îmbunătăţirea sănătăţii consumatorilor lor.

Însă pericolul rezultat din tentaţia de a aplica aceste substanţe tuturor culturilor nu este unul deloc depăşit nici la nivel naţional şi nici la nivel comunitar. Datele publicate, săptămâna trecută, de Oficiul European pentru Statistică, relevă că, în 2021, s-au vândut 355.175 de tone de pesticide în UE, înregistrându-se o creştere moderată de 2,7% faţă de 2020, când s-au achiziţionat 346.000 de tone. Cele mai ridicate volume de vânzări de pesticide, în 2021, au fost în Spania, respectiv 21% din totalul Uniunii, ţară urmată de Franţa cu 20% şi Germania şi Italia, ambele cu un procentaj de 14%. În schimb, vânzările de pesticide din 2021, comparativ cu cele din 2011, au fost semnificativ mai mari cu 85% în Letonia şi cu 68% în Austria.

Cele mai ridicate volume de vânzări în 2021 s-au înregistrat la categoria fungicide şi bactericide, respectiv 44% din totalul acestora, 34% la ierbicide şi distrugători de buruieni şi 14% la insecticide şi acaricide.

Având în vedere relevanţa deosebită pentru sănătatea noastră şi a ecosistemelor care rezultă din aceste statistici, militez, din nou, pentru extinderea practicilor agroecologice, cum ar fi diversificarea culturilor, rotaţia acestora pe perioade lungi, plantarea gardurilor vii, cultivarea plantelor leguminoase, combinarea policulturii cu creşterea animalelor etc. În plus, consider că folosirea pentru tratamentele fitosanitare a apei curate şi demineralizate, cu PH-ul corelat cu tipul pesticidului sau amestecului de pesticide, utilizarea unor tehnologii şi a unor maşini de stropit care reduc pierderile de soluţie în atmosferă sau pe sol, cât şi uzul de elemente care ţin de agricultura de precizie, cum ar fi maşinile care asigură întreruperea distribuţiei pe secţiuni pentru evitarea suprapunerilor peste zona lucrată şi capabile să distribuie doze variabile de fertilizant sau de pesticide corespunzătoare necesarului din fiecare punct al parcelei, vor completa acest sistem de practici imperios necesare şi care se dovedesc mult mai echitabile şi din punct de vedere social. Diminuarea cantităţii de chimicale va determina şi creşterea eficienţei tratamentelor şi a productivităţii, prin economisirea cantităţii de lichid la hectar, va spori viteza de lucru şi va contribui şi la micşorarea costurilor cu combustibilul şi îngrăşămintele.

Trebuie să subliniez şi faptul că rădăcinile autentice ale agroecologiei se găsesc în raţionamentele care au ghidat agricultura indigenă şi ţărănească de-a lungul istoriei, fără a depinde de mecanizare, inputuri sintetice sau alte tehnologii agronomice moderne, deci, iată, încă un motiv în plus care trebuie să fie luat în considerare în cadrul tuturor deciziilor fermierilor, destinate dezvoltării culturilor lor.

Implementând astfel de soluţii alternative vom reuşi, etapizat, să facem o agricultură cât mai curată, să investim în sănătatea noastră şi a mediului, dar şi să închidem definitiv acest cerc vicios generat de mult prea multele chimicale!