Parliamentary debates

Domnul Puiu Haşotti:

Urmează domnul deputat Adrian Moisoiu. Se pregăteşte domnul deputat Kerekes Károly.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Pericolul de a acorda prea multe drepturi" se intitulează intervenţia mea de astăzi.

S-a întâmplat la Târgu Mureş, într-un oraş în care, potrivit recensământului din anul 2000, trăiesc 50,35% români, 46,67% maghiari, 2,51% rromi şi 0,47% alţii. Din cauză că românii nu s-au prea înghesuit la vot în primul tur, iar rromii au căzut ca şi altă dată în capcana promisiunilor udemeriste, consiliul local municipal s-a constituit din 13 udemerişti şi 12 români din 4 formaţiuni politice (4 P.U.N.R., 3 P.R.M., 3 C.D.R., şi 2 P.S.D.).

Joi 29 mai a.c., consiliul local municipal Târgu Mureş trebuia să stabilească, prin vot, pe cei 6 cetăţeni ai săi din cei 27 nominalizaţi, cărora, în cadrul "Zilelor mureşene 2003", să li se acorde titlul de cetăţean de onoare.

Acest eveniment a permis consilierilor U.D.M.R. să-şi dea din nou arama pe faţă! Domnului Lazăr Lădariu, fost deputat în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 în Parlamentul României, redactor şef al cotidianului mureşean "Cuvântul liber", nominalizat de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Mureş, susţinut de organizaţii neguvernamentale şi de toate partidele româneşti amintite, i s-a refuzat acordarea distincţiei în urma unui vot etnic iniţiat şi aplicat de udemerişti, încheiat cu rezultatul de 12 voturi pentru şi 13 voturi contra.

Deci, unei populaţii majoritare la limită (50,35 % români), dar totuşi majoritară, nu i s-a permis să-şi desemneze singură cetăţenii de onoare, acesteia fiindu-i impuşi acei oameni convenabili minorităţii, propuşi de Alianţa Civică şi Liga Transilvania - Banat.

Oare cum ar reacţiona udemeriştii într-un caz invers, dacă românii ar încerca să se implice în comunitatea maghiară şi să le impună hotărârile? Le-ar accepta? Unde s-ar duce să se plângă pentru încălcarea dreptului la autodeterminare?

Aspectul are antecedente în cazul românilor din Harghita, cărora, minoritari fiind, le-a trebuit aproape 2 ani pentru ca abia în urma unei sentinţe judecătoreşti, consilierul judeţean român să fie validat! Situaţii similare sunt nenumărate şi în judeţul Covasna.

De aceea întreb: domnilor udemerişti, cum vedeţi concordia şi buna convieţuire care spuneţi că doriţi să existe între români şi maghiari? Cu asemenea manifestări? Ce veţi face dacă, la viitoarele alegeri, toţi românii din Târgu Mureş se vor prezenta la vot din primul tur şi balanţa consilierilor municipali se va înclina, cum de altfel este şi normal, spre partea românească? Cum vor trebui aceştia să se comporte faţă de minoritatea maghiară? Cu aceeaşi lipsă de toleranţă de care daţi dovadă şi prin care inflamaţi în mod constant şi conştient situaţia din zonă? Să nu se uite că alungarea elevilor români sau mai elegant spus separatismul şcolar, promovat şi pus în practică la liceul "Bolyai Farkas" din Târgu Mureş, nu a fost şi nu va fi niciodată acceptată de români, indiferent câte protocoale se vor încheia între U.D.M.R şi P.S.D.

"E vechi păcatul şi nu eşti prima vinovată" spunea poetul Ion Minulescu. Evenimentul petrecut în Consiliul municipal Târgu Mureş mă face să-mi aduc aminte de îndemnul horthyst "nincs kegyelem", adică "fără cruţare", slogan utilizat în holocaustul declanşat împotriva românilor din Transilvania de Nord în perioada 1940 - 1944. De aceea apreciez acţiunea consilierilor locali udemerişti din Târgu Mureş drept o acţiune teroristă de tip Al-Quiada, o acţiune fără scrupule de atingere a scopului propus.

Se afirmă că toate acţiunile puse la cale împotriva statului român aparţin radicalilor din U.D.M.R. Votul unitar etnic de la Târgu Mureş demonstrează însă încă odată, că între radicalii şi moderaţii din U.D.M.R nu există deosebire, că au acelaşi scop, pe care încearcă însă să-l atingă prin modalităţi diferite.

Pentru ca pe viitor asemenea situaţii să se evite, Legea administraţiei publice nr. 215/2001 ar trebui amendată, dându-se posibilitate fiecărei comunităţi să-şi stabilească separat reprezentanţii proprii. Modelul ungar care permite ungurilor să stabilească prin vot, conducătorii convenabili ai comunităţii române, trebuie evitat.

Oare între votul etnic de la Târgu Mureş şi încheierea alegerilor interne din U.D.M.R. ce era prevăzută pentru sâmbătă 31 mai a.c. nu este nici o legătură? Dar cu Forumul cetăţenesc din aceeaşi dată de la Sfântu Gheorghe la care s-a cerut imperativ ca aşa numitul "Ţinut secuiesc" să devină o "patrie-mamă internă", la baza căruia să stea principiul autonomiei teritoriale, adică a unui ţinut în care românii să nu aibă drepturi în propria lor Ţară?

Întregii clase politice româneşti, comunitatea internaţională îi cere să intre în normalitate, numai U.D.M.R.- ului, care la urma urmelor nici nu este un partid politic ci o uniune culturală, i se admite un regim special - tip gulaş, care promovează aparthaidul.

Români, nu vă lăsaţi amăgiţi! Visurile iredentiste ale etnicilor unguri trebuiesc tratate cu mare seriozitate. Se vehiculează ideea că cine nu dă drepturi, dă teritorii! Dar cine dă prea multe drepturi ce poate păţi?

Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumim şi noi.