|
Domnul Mircea Ciopraga: Mulţumesc, domnule preşedinte. În declaraţia mea am să mă refer tot la criza sănătăţii. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am să vă prezint un scurt istoric al modului în care sistemul de sănătate din România a fost organizat şi gestionat în ultimii ani, sistem pe care unii dintre cetăţenii României poate nu îl cunosc îndeajuns. Fac acest demers pentru a vedea ce s-a făcut pentru îmbunătăţirea sisatemului de sănătate şi cine sunt cei responsabili de crizele neîntrerupte şi acute ale acestui sistem din ultimii ani. Până în 1998, sistemul de sănătate din România a fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătăţii şi prin direcţiile aflate în subordinea acestuia. În acest timp, finanţarea a fost făcută de la Fondul Special de Sănătate, adică, prin bugetul de stat. Pentru a schimba această situaţie, la mijlocul anului 1997 a fost adoptată Legea asigurărilor sociale de sănătate, după modelul german, prin care asigurarea de sănătate devenea obligatorie şi era plătită de către toţi contribuabilii. În 1999, a fost aplicat cu succes principiul descentralizării fondurilor de sănătate, casele judeţene de asigurări începând să funcţioneze ca instituţii publice autonome, creându-se astfel şansa unei bune asigurări a calităţii asistenţei medicale. Deşi fondurile alocate sănătăţii au fost în fiecare an mici, sistemul - chiar şi imperfect - a funcţionat, până când, după 2000, noul Guvern condus de Adrian Năstase a emis o ordonanţă de urgenţă care a creat Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, abrogând Legea asigurărilor sociale de sănătate şi anulând totodată autonomia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Modificările legislative din domeniul sănătăţii s-au născut din nevoia cinică a PSD de a crea un nou instrument financiar aflat la dispoziţia clientelei sale politice, pentru că, realmente, nivelul fondului de sănătate crescuse considerabil odată cu aplicarea Legii asigurărilor sociale de sănătate. Astfel, din administrarea fondurilor sănătăţii a început să se înfrupte Guvernul Năstase, respectiv, Ministerul Finanţelor, care a hotărât limitarea şi mai mare a bugetului, deja mic, pentru fondurile de sănătate. Mai grav, banii care i s-ar fi cuvenit sănătăţii au fost deturnaţi şi folosiţi în cu totul alte scopuri, astfel că, în scurt timp, spitalele au început să acumuleze datorii la furnizorii de medicamente, materiale sanitare sau chiar utilităţi, ca apa şi energia electrică. Aşa s-a ajuns ca la începutul mandatului Guvernului Tăriceanu să izbucnească criza sistemului de sănătate, de care ştim cu toţii şi de pe urma căreia suferă milioane de români, pe care îi reprezentăm în Parlament. Guvernarea Năstase, prin politica aplicată în sectorul sănătăţii publice, a generat prejudicii enorme sistemului de sănătate din România, creând un sistem aservit clientelei politice a PSD şi sfidând nevoile reale ale cetăţenilor, într-un domeniu vital pentru o societate civilizată. Stimaţi colegi, Conducerea Ministerului Sănătăţii face eforturi deosebite pentru ieşirea din criza sistemului de sănătate, generată de guvernarea PSD prin politica de subordonare financiară a Casei de Asigurări de Sănătate, prin subfinanţarea sistemului, prin folosirea banilor destinaţi sănătăţii pentru plata pensiilor şi prin compensarea abuzivă a medicamentelor în prag de alegeri, pentru atragerea de capital electoral. Interesele meschine ale fostului partid de guvernământ au fost puse şi în sectorul de sănătate, ca şi în celelalte domenii, înaintea intereselor şi nevoilor cetăţenilor. De aceea, domnilor colegi, solicit instituţiilor statului să se implice şi să verifice gestionarea sistemului sanitar din timpul guvernării Năstase, contractele dubioase, să recupereze pe cât posibil miliardele furate şi să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi. Totodată, este timpul să concepem şi să implementăm un sistem de sănătate bun, funcţional, care să scutească populaţia de umilinţe inadmisibile. Soluţia nu trebuie să excludă redarea autonomiei CNAS, asigurările private şi un sistem de gestiune a banilor sigur şi eficient. Vă mulţumesc.
|