Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, domnul Emil Strungă a depus la secretariat intervenţia domniei sale.

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu şi se pregăteşte, din partea Grupului PD, nu văd pe nimeni. N-aţi ajuns încă, domnule Frâncu.

Aveţi cuvântul, domnule Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi este intitulată "Românismul nu trebuie să piară".

Mare naiv sunt! Nu am voie niciodată să uit că a existat un tratat care, în iunie 1920, după primul război mondial, s-a semnat la Trianon, în urma căruia au fost delimitate graniţele etnice ale Ungariei reale şi care a fost perceput, de nobilimea responsabilă de destinul politic al acestei ţări, drept începutul unei tragedii istorice de care nu se va dezice niciodată! În acest fel, clasa politică maghiară, formată din nobili de diferite rase şi limbi, fără legături de sânge între ei, dar ulterior maghiarizaţi, şi-a identificat soarta, adică prăbuşirea privilegiilor seculare, cu totalitatea naţiunii maghiare.

Aceasta este oligarhia formată din preoţi, publicişti, scriitori, învăţători, jurişti sau alte categorii sociale, înregimentată la noi în ţară în U.D.M.R., sau dincolo de graniţă în F.I.D.E.S.Z., care, astăzi, face apel la unitatea poporului maghiar, pretinzându-i solidaritate de destin. Iar obiectivul final al mesajului lor este refacerea Ungariei Mari, prin care se vor înlătura toate nenorocirile individuale sau colective abătute asupra poporului ungar: sărăcia şi mizeria, mortalitatea crescândă, alcoolismul, drogurile, sinuciderile etc. şi "s-ar corecta injustiţia Trianonului", s-ar instala pacea sufletească atât de mult dorită.

Aici trebuie căutat răspunsul la problemele legate de separarea învăţământului pe criterii etnice, pe care le credeam depăşite de mult, aparţinătoare unui trecut pe care îl vrem uitat şi care am crezut că au aparţinut anilor '90, când, la Târgu Mureş, s-a dat marea bătălie pentru şcoala românească.

Pentru că revizioniştii ştiu că numai în şcoli separate se poate injecta ură şi dispreţ faţă de populaţia autohtonă română, crearea unei mentalităţi de superioritate, mânuită ca o armă de luptă.

Acesta este motivul recidivării periodice a puseurilor separatiste, de genul celor petrecute de curând la Târgu Mureş, unde conducerea Comitetului de iniţiativă "Bolyai"(C.I.B.), organizaţie care militează, mai nou, după ce nu a avut succes la Universitatea "Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru separarea pe criterii etnice a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, a solicitat printre altele:

• înfiinţarea de facultăţi maghiare de medicină generală, farmacie şi stomatologie, cu autonomie decizională şi financiară;
• înfiinţarea de grupe maghiare cu predare în limba maghiară în timpul practicii de laborator şi a instruirii practice în clinică:
• angajarea de personal administrativ de etnie maghiară şi folosirea limbii maghiare în administraţia instituţională etc.

Aici trebuie căutată cauza tuturor supliciilor pe care le rabdă românii din Harghita, Covasna şi Mureş.

Mai concret, de această dată am să mă refer la Odorhei, unde, de exemplu, nu există ziare româneşti, televiziunea locală nu alocă niciun minut populaţiei române, unde liceul românesc "Marin Preda" nu este sprijinit, iar atunci când s-a vrut să se închirieze casa de cultură din localitate pentru un concert cu Tudor Gheorghe, au fost refuzaţi. Singurii piloni ai comunităţii româneşti care au mai rămas sunt biserica şi şcoala românească. Pe acestea se sprijină românii de acolo. Dacă una dintre ele dispare, s-a terminat! Dacă n-ar fi şcoala, puţinii români care mai sunt, ar trebui să-şi dea copiii să înveţe în altă parte şi de aici până la depopularea zonei nu mai este decât un pas.

Şi încă ceva deosebit de important: şcoala aduce copiii de limbă română în zonă datorită parteneriatului cu surorile de la Congregaţia Inimii Neprihănite "Sf.Iosif", unde 120 de copii din medii sociale foarte sărace, veniţi din toată ţara, au găsit condiţii de cazare, masă şi învăţătură extraordinare. Este inerent că aceasta dăunează compoziţiei etnice din zonă, care, în viziunea udemeristă, trebuie să fie exclusiv maghiară. Dăunează autonomiei totale pe care o cer cu obstinaţie şi nu celei culturale, care este doar un motiv. La urma urmei, românii de acolo nu sunt tot cetăţeni ai României? Nu sunt plătitori de taxe şi impozite faţă de statul român?

Asupra necesităţii existenţei acestora am vrut să vă atrag atenţia prin declaraţia mea politică de astăzi. Prin politica "paşilor mărunţi" pe care U.D.M.R.-ul o promovează, aceste instituţii au o viaţă tot mai grea. România, ţara europeană cu cea mai generoasă legislaţie de protecţie a minorităţilor, nu este în stare să protejeze pe români acolo unde ei sunt în minoritate.

Dumnezeu a făcut ca o casă de copii şi un liceu românesc să existe la Odorhei. Noi, parlamentarii, ce facem? În afară de Partidul România Mare a mai luat cineva vreo atitudine? Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului ce poziţie promovează în zonă? Dar Ministerul Culturii şi Cultelor? Îi invit pe cei doi miniştri de resort amintiţi la microfonul Camerei Deputaţilor pentru a prezenta strategia pe care doresc să o promoveze

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.