Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului Partidului Democrat şi se pregăteşte domnul deputat Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi nu este altceva decât un apel al unei unităţi de cercetare din România, este vorba de Staţiunea Bistriţa, care a făcut mai multe demersuri către Ministerul Mediului, de-a lungul câtorva ani, culminând cu ultima din anul acesta şi căreia nu i s-a dat niciun răspuns.

Problema vine, însă, pe un fond de problematică pe care mi l-am asumat, şi anume a ceea ce înseamnă promovarea biotehnologiilor în România şi a ceea ce înseamnă, practic, rezultatele unei cercetări de vârf la nivel mondial şi, în acelaşi timp, confirmată, de altfel, de Curtea Europeană de Justiţie, care, printr-o decizie dată în 14 septembrie 2007, confirmă ilegalitatea existenţei unor regiuni fără culturi modificate genetic. Este vorba de sancţionarea Austriei, inclusiv a guvernelor provinciale.

Prin prezenta, dorim să vă informăm asupra modului în care Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile înţelege să răspundă solicitării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură - Bistriţa, la notificarea depusă în vederea autorizării activităţilor de testare în câmp a prunului transgenic cu rezistenţă derivată din patogen, care face obiectul unei cooperări ştiinţifice internaţionale, menite să conducă la găsirea unor soluţii eficiente de luptă împotriva virusului plumb-pox, cel mai periculos patogen viraj al speciilor pomicole sâmburoase. În acest sens, vă prezentăm o succintă trecere în revistă a procesului de autorizare, ce a fost iniţiat încă din noiembrie 2005, şi situaţia în care ne găsim în momentul de faţă, respectiv de tergiversare a situaţiei fără niciun fel de justificare din partea Ministerului Mediului.

Cercetările privind studiul rezistenţei prunului transgenic în condiţiile de mare presiune, de infecţie a ppv-ului din România a început la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare - Bistriţa în anul 1996, prunii transgenici fiind aduşi din Franţa, în baza Autorizaţiei de import nr. 1166/06.02.1996, emisă de Inspecţia de Stat pentru Carantină Fitosanitară Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. Rezultatele obţinute au evidenţiat un nivel al rezistenţei foarte ridicat al clonei C5, deschizând astfel posibilitatea utilizării cu succes a acesteia în lupta împotriva virusului plumb-pox.

Între anii 2003 şi 2006, experienţele cu pruni transgenici la Staţiunea Bistriţa au fost obiectul unui studiu de biosecuritate, în cadrul unui proiect internaţional finanţat de Uniunea Europeană, la care unitatea noastră a participat, alături de alte şapte instituţii prestigioase din Franţa, Germania, Italia, Spania şi Slovenia.

Rezultatele proiectului intitulat Dezvoltarea impactului organismelor transgenice asupra rezistenţei la virus şi asupra mediului au evidenţiat efectul natural al prunului transgenic asupra populaţiei indigene de virus, Bistriţa având un aport substanţial la realizarea acestui studiu. Pentru continuarea cercetărilor, Staţiunea Bistriţa a depus la Ministerul Mediului notificarea în vederea autorizării pentru testarea în câmp a prunului transgenic cu rezistenţă derivată la patogeni, sub numerele 104418/17.02.2006 şi 65362/AB/17.02.2006. Acestea aveau ca scop continuarea cercetărilor în lotul experimental, existent în anul 1996.

Prin adresa Ministerului Mediului 63375/20.02.2006, am fost încunoştinţat că dosarul de notificare a fost respins, deoarece art. 54 din Ordonanţa nr. 195/2003 interzice testarea plantelor modificate genetic la o distanţă mai mică de 15 km de ariile naturale protejate, iar în această zonă există trei arii protejate.

În faţa situaţiei create, am decis să distrugem lotul experimental înfiinţat în anul 1996, deşi era prevăzută continuarea cercetărilor în cadrul consorţiului internaţional.

În condiţiile date, am identificat un alt amplasament, care respectă distanţa de 15 km faţă de ariile protejate şi am depus o altă notificare la Ministerul Mediului, în 30.03.2006 şi în 30.03.2007. Între timp, art. 54 din Ordonanţa nr. 195/2005 a fost modificat, iar distanţa faţă de ariile naturale menţionate nu mai reprezintă un impediment, însă, din nefericire, lotul experimental vechi a fost distrus.

Aş vrea să fac menţiunea, fără să trec în toată această adresă pe care aş dori să o transmis Ministerului Mediului şi nu numai, şi domnului prim-ministru, că demersurile respective au fost făcute în 26.02.2007. Din păcate, Ministerul Mediului - şi iată, instituţie a statului de drept - nu a respectat termenul de 90 de zile, nici până la această dată nu a fost dat un răspuns corespunzător demersului făcut de către o prestigioasă staţiune de cercetare, pe un domeniu, repet, de vârf.

Nu aş fi făcut această atenţionare de la tribuna Camerei Deputaţilor, dacă, în urmă cu doi sau trei ani, o mare problemă, de asemenea, de importanţă capitală de cercetare dintr-o instituţie de învăţământ superior a fost blocată fără niciun fel de justificare la unul dintre ministerele noastre; este vorba de Ministerul Agriculturii.

În baza a ceea ce am citit la început, Decizia Curţii Europene de Justiţie şi a perspectivei de dezvoltare a agriculturii şi nu numai, şi a dezvoltării biotehnologiilor în bază de funcţionare economică şi mai ales de performanţă tehnică şi naturală (pentru că nu este vorba de infecţii naturale sau de impurificări naturale), cred că este bine de luat în atenţie ceea ce se întâmplă la această dată pe acest domeniu şi, de ce nu, poate şi modul cum Staţiunea Bistriţa este blocată în dezvoltarea ei prin blocarea hotărârii de Guvern privind funcţionarea acesteia.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat şi nu pot decât să apreciez interesul dumneavoastră, manifestat faţă de o staţiune bistriţeană şi poate că împreună vom reuşi să facem demersurile care să conducă la clarificarea situaţiei.