Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"10 motive şi 5 riscuri pentru educaţia pentru sănătate"

10 motive pentru necesitatea orelor de educaţie pentru sănătate în unităţile de învăţământ:

1.locul 1 în Europa mortalitate cauzată de întreruperi de sarcină;

2.locul 1 în lume la abandonul de copii în maternităţi;

3.locul 1 în lume la rata mortalităţii infantile;

4.locul 1 în Europa şi 2 în lume la avorturi primitive;

5.locul 1 în Europa la bolnavii de hepatită B şi C;

6.locul 1 în Europa şi 3 la nivel mondial la bolnavii de tuberculoză;

7.locul 1 în Europa la cancerul de col uterin;

8.locul 1 în lume la incidenţa bolilor cardiovasculare;

9.ultimul loc în Europa la donatori de organe;

10.ultimul loc în Europa la prevenirea gripei.

Sunt în continuă creştere comportamentele de risc la tineri, precum consumul de alcool şi droguri, reflectate în creşterea absenteismului, abandonului şcolar şi a delincvenţei juvenile. Educaţia necorespunzătoare în domeniul sănătăţii reproducerii a dus la creşterea comportamentelor sexuale de risc legate atât de vârsta începerii vieţii sexuale, lipsa mijloacelor de protecţie sau parteneri multipli, tradus prin creşterea numărului de mame minore, şi la patru nedorite locuri fruntaşe la nivel european şi mondial: mortalitate prin avort, mame minore, abandon de copii în maternităţi şi mortalitate infantilă.

În România tot podiumul cauzelor de deces e ocupat de afecţiuni asociate cu factori de risc cu determinism comportamental (fumat, alimentaţie, sedentarism, obezitate, relaţii sexuale neprotejate) corectabili prin educaţie şi sunt reprezentate de boli cardiovasculare (733,06 decese/100.000 locuitori), tumorale (186,86 decese/100.000 locuitori), boli respiratorii şi digestive (câte 69,25 decese/100.000 locuitori).

Cele mai frecvente dintre comportamentele de risc în România cuprind:

1. fumatul: incidenţa acestuia este în creştere, în special la grupa de vârstă de 18-19 ani, şi s-a ajuns ca o treime din femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani şi mai mult de jumătate din bărbaţii de aceeaşi vârstă să fie fumători activi;

2. consumul de alcool e în creştere la tinerii adulţi şi în special la tinerele femei şi s-a ajuns ca un sfert din femei şi trei sferturi din bărbaţi să consume în fiecare zi alcool;

3. comportament sexual (precoce, cu parteneri multipli, neprotejat, mame minore, avorturi la cerere):

a) peste jumătate (56,3%) din tinerele sub 20 ani şi majoritatea (80,5%)% dintre tinerii de aceeaşi vârstă şi-au început viaţa sexuală, iar peste o treime (34%) dintre femei şi majoritatea bărbaţilor (86%) declară relaţii sexuale cu parteneri multipli, mergând în cazul bărbaţilor la mai mult de patru partenere (62%) sau chiar mai mult de zece (27%);

b) riscul bolilor cu transmisie sexuală este subestimat, 75% dintre femei şi 69% dintre bărbaţi consideră foarte scăzut sau inexistent riscul infectării, iar adolescenţii le consideră foarte uşor curabile;

c) cele 8500 de mame minore din fiecare an ne situează pe primul loc în Europa. S-a ajuns la situaţia în care din 1000 de femei care nasc 43 sunt minore. Mamele minore au risc crescut de avort, iar dacă reuşesc să ducă sarcina până la capăt există riscul major ca nou- născutul să fie abandonat, iar tânăra mamă să aibă dificultăţi de integrare socială. Cei peste 40000 de copii abandonaţi în România la care se adaugă alţi 300000 lăsaţi în grija rudelor sunt dovada amplorii acestui fenomen;

d) în România o sarcină nedorită este întreruptă la fiecare cinci minute, şi sunt peste 100000 de avorturi în fiecare an. În loc să ne preocupe politicile naţionale privind sănătatea reproducerii şi să alocăm fonduri pentru profilaxia sarcinilor nedorite, am ajuns în situaţia în care cheltuim peste cinci milioane de euro pentru avorturi, adică de zece ori mai mult decât suma alocată prevenţiei;

4. comportament alimentar: se estimează că peste 50% din populaţia României este supraponderală datorită comportamentului alimentar nesănătos şi sedetarismului, iar alimentaţia reprezintă un important factor de risc pentru afecţiuni cardiovasculare şi metabolice;

5. comportamente preventive sau mai precis absenţa lor. Controalele medicale de rutină sunt deficitare, inclusiv pentru screeningul cancerului de col uterin, unde mai puţin de o cincime din femei şi-au efectuat vreodată un test, iar mai puţin de jumătate dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani nu cunosc sau nu aplică tehnici simple palpatorii pentru depistarea precoce a cancerului mamar.

În multe ţări educaţia pentru sănătate este obligatorie în şcoli, începând din clasa întâi până într-a douăsprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe şi materiale didactice adecvate vârstei. Educaţia pentru sănătate permite celui ce urmează o instituţie de învăţământ să dezvolte cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile necesare păstrării şi ameliorării sănătăţii, profilaxiei bolilor şi prevenţiei comportamentelor de risc, dar şi a celor utile acordării primului ajutor.

Pentru a deveni cu adevărat eficient, acest program trebuie să depăşească etapa informării sporadice şi superficiale. Acest lucru se poate realiza doar prin transformarea educaţiei pentru sănătate în disciplină obligatorie, predată de personal specializat, în toate instituţiile de învăţământ.