Parliamentary debates

Doamna Camelia Gavrilă:

"Studiul limbilor străine, premisă a educaţiei moderne, condiţie a multiculturalismului european"

Declaraţia mea de astăzi atrage atenţia asupra necesităţii şi semnificaţiilor majore ale studiului limbilor străine în cadrul învăţământului preuniversitar, acesta fiind unul dintre atuurile incontestabile care determină o integrare în societăţi multiculturale, o inserţie rapidă a tinerilor pe piaţa muncii, la un nivel superior de salarizare. Studierea limbilor străine este, de asemenea, o premisă pentru consolidarea toleranţei, ca atitudine, în relaţie cu diversitatea, formă a comunicării eficiente şi a acceptării diversităţii culturale.

Din punct de vedere social, cultural şi mai ales economic, România de astăzi se dezvoltă într-un context multilingvistic, într-o Europă care recunoaşte şi pune în valoare cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, printre care şi limba română. România nu poate şi nu trebuie să se izoleze în spaţiul ei de cultură şi de civilizaţie, sub falsul pretext al apărării integrităţii naţionale, ignorând beneficiile care decurg din cunoaşterea limbilor de circulaţie internaţională, din comunicarea cu ceilalţi, din schimbul de idei, din accesul la cărţi, lectură, cunoaştere, valori, fie că vorbim de tânăra generaţie sau de generaţia adultă. Limba străină nu este doar un simplu instrument de comunicare, ci înseamnă şi cultură, cunoaşterea unei alte civilizaţii, acces la literatură şi la informaţie, ceea ce oferă tinerilor termene de comparaţie şi posibilitatea de a-şi perfecţiona multiple competenţe.

Mai mult decât atât, cunoaşterea limbilor străine reprezintă, în mod cert, un avantaj în competiţia pentru un loc de muncă. În acest context, doresc să subliniez importanţa studiului limbilor străine în şcoală, atunci când tinerii pot acumula cunoştinţe cu uşurinţă, în mod gradat, dar şi gratuit, întrucât învăţarea temeinică a unei limbi străine necesită timp şi lectură, profesori buni, exerciţii practice.

Declaraţia de astăzi trage un semnal de alarmă în privinţa demersului actual şi de reformare a Planurilor-cadru pentru liceu, care vizează, în unele variante, diminuarea numărului de ore alocate săptămânal limbii moderne 2, L2, propunere care ignoră contextul european actual şi care reduce şansele tinerilor de inserţie pe piaţa muncii.

Toţi tinerii trebuie să aibă şansa de a-şi dezvolta întregul spectru de competenţe-cheie. Acestea includ abilitatea de a citi şi de a scrie, competenţe în domeniul limbilor străine, competenţe în matematică, în domeniul ştiinţelor, competenţe digitale şi de programare, precum şi competenţe civice şi sociale, dar şi competenţe antreprenoriale şi transversale, cum ar fi creativitatea şi gândirea critică.

Politicile europene privind predarea şi învăţarea limbilor moderne sunt ferme, iar România trebuie să se alinieze acestor afirmaţii: "Comisia Europeană promovează învăţarea limbilor străine şi diversitatea lingvistică în întreaga Europă, în vederea îmbunătăţirii competenţelor lingvistice de bază. Comisia colaborează cu Guvernele naţionale pentru a realiza un obiectiv ambiţios, pentru ca cetăţenii să poată comunica în alte două limbi, pe lângă limba lor maternă. Acest obiectiv a fost convenit încă din 2002 de şefii de stat şi de Guvern din UE." - http://ec.europa.eu/education/policy/multilingualism_ro

Totodată, se precizează faptul că, la nivelul Uniunii, "Comisia Europeană colaborează cu statele membre, pentru a consolida competenţe-cheie, adică acele cunoştinţe, aptitudini şi comportamente care îi vor ajuta pe cursanţi să se dezvolte pe plan personal şi, mai târziu, să îşi găsească un loc de muncă şi să participe la viaţa societăţii. Printre aceste competenţe-cheie se numără competenţele "clasice" - comunicarea în limba maternă, cunoaşterea de limbi străine, competenţe informatice, de citire şi de înţelegere, cunoştinţe de matematică şi ştiinţe de bază, precum şi competenţe "orizontale", cum ar fi capacitatea de a învăţa, responsabilitatea socială şi civică, spirit întreprinzător şi capacitate de iniţiativă, cunoştinţe de cultură şi creativitate - http://ec.europa.eu/education/policy/school/competences_ro.

În statisticile europene, România se situează pe locul patru, cu o pondere de 95,2% din numărul de elevi ai ciclului secundar, care învaţă cel puţin două limbi străine, după ţări precum Luxemburg - 100%, Finlanda - 98,4%, şi Italia - 95,8%, fiind aproape la egalitate cu Estonia - 95%.

La polul opus, sunt clasate Bulgaria - 16,5%, Irlanda - 12,7%, Austria - 8,8% şi Ungaria - 6%. http://www.euractiv.ro/we-develop/romania-ocupa-locul-patru-in-uniunea-europeana-la-studiul-limbilor-straine-6863.

Mai puţin de jumătate dintre elevi învăţau în 2015 o limbă străină în Portugalia - 35,4%, în Belgia - 36,7%, în Olanda - 42,9% şi în Slovenia - 49,8%, dar aproape toţi copiii din învăţământul primar din Cipru, Luxemburg, Malta şi Austria - toate cu 100%, Croaţia - 99,9%, Spania - 99,4%, Franţa - 99,2%, Italia - 98,6%, România - 98,3% şi Polonia - 97,6% studiau o limbă străină. La nivelul Uniunii Europene, acest procent se situează la 84,3%, media Uniunii Europene.

În România, engleza este cea mai studiată limbă străină, de 82,7% dintre elevii din învăţământul primar, urmată de franceză, 15,2%. Limba franceză este a doua cea mai populară limbă străină studiată la nivel secundar în şapte state membre ale Uniunii Europene, cele mai mari procentaje fiind înregistrate în Luxemburg - 83,5%, Grecia - 15,8% şi România - 15,2%.

Situaţia nu era la fel de favorabilă în anul 2010, atunci când se vorbea despre capacitatea adulţilor din România de a comunica într-o limbă străină la categoria de vârstă între 25 şi 64 de ani. EUROSTAT arăta la acel moment că ţara noastră are cel mai mic număr de adulţi care cunosc o limbă străină, ceea ce însemna doar 4,9%, faţă de 15,9%, media europeană.

Progresele care s-au înregistrat în ţara noastră în domeniul limbilor străine, prin organizarea claselor intensive, prin semnarea unor acorduri interguvernamentale pentru crearea claselor bilingve în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă sau germană nu trebuie anulate prin reducerea numărului de ore alocate în şcoală studiului limbilor străine. Locul privilegiat pe care îl ocupă România în cele mai recente statistici trebuie păstrat, dat fiind şi talentul nativ pe care îl avem în privinţa pronunţiei şi a facilităţii în învăţare.

În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, în care România este recunoscută ca stat întreg unitar, trebuie să înţelegem că vom reuşi să ne păstrăm şi să promovăm identitatea naţională din perspectivă culturală, istorică, artistică, numai dacă tinerii noştri vor avea capacitatea de a comunica fluent, cu uşurinţă, de a înţelege pe deplin conceptele de globalizare, multilingvism sau multiculturalitate, valori la care aderă şi ţara noastră.

Tocmai pentru că educaţia este unul dintre factorii care vor determina tot mai mult viitorul societăţilor şi economiilor, un summit pe tema educaţiei este planificat la nivel european pentru anul 2018, iar temele asociate comunicării, deschiderilor culturale, lingvistice, cognitive ale tinerilor, oportunitatea liberei circulaţii a tinerilor pentru studiu, pentru muncă sau pentru cunoaştere, formarea profesională a adulţilor etc. sunt relevante pentru orice dezbatere sau conferinţă în domeniu.