Parliamentary debates

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Acţiunile şi gesturile antisemite trebuie contracarate!"

Asistăm la un fenomen de neconceput într-o societate democratică, în care cetăţenii, indiferent de etnie, cultură şi religie, au dreptul de a se exprima liber şi de a-şi promova propriile valori, cultura şi tradiţiile.

Ameninţările agresive la adresa actriţei Maia Morgenstern ne-au îngrijorat foarte mult, de aceea revin la acest subiect, pentru că acţiunile sau gesturile antisemite, de tip extremist, sau atacurile motivate de ură la adresa unor persoane sau comunităţi s-au accentuat în mai multe ţări europene şi în Statele Unite. Consider că este foarte important să acordăm o atenţie sporită acestor acţiuni periculoase, care trebuie contracarate.

Pentru a fi mai explicită şi pentru a ajunge la o concluzie obiectivă, vă rog să îmi permiteţi să vă reţin atenţia cu un exemplu relevant.

După ce 4 poliţişti l-au omorât în bătaie pe George Floyd la Minneapolis, în mai 2020, a doua zi s-a declanşat un val de proteste în marile oraşe din Statele Unite ale Americii şi în alte state din lumea întreagă. Mişcarea Black Lives Matter a generat proteste paşnice şi cu accente uneori violente împotriva rasismului, a patriarhatului, urii împotriva femeilor sau împotriva minorităţilor. Proteste de solidarizare cu Mişcarea Black Lives Matter au avut loc în iunie, anul trecut, şi la Bucureşti, unde protestatarii au acuzat ura împotriva minorităţilor etnice sau sexuale, ura împotriva romilor, a evreilor şi a maghiarilor.

Ştim foarte bine că România nu este o ţară în care antisemitismul, extremismul ori xenofobia reprezintă un fenomen. Au existat numeroase incidente care se înscriu în aceste categorii, însă toate acestea au fost cazuri izolate, dar foarte îngrijorătoare.

România nu este o ţară antisemită şi voi demonstra acest lucru, privind înapoi în istorie, dar şi la dovezile disponibile acum. La Muzeul Yad Vashem din Ierusalim există o listă lungă a cetăţenilor români care au primit înalta distincţie "Drept între popoare". Iată exemple citate din această listă impresionantă:

• Moldovan Valeriu, proprietarul unui atelier de dulgheri din Bistriţa, a salvat familia Fleischman în 1944 - Dosar 5999;

• Bandi Grosz Rozalia, din Dej, în mai 1944 a ascuns-o pe Schnable sub roata de rezervă a camionului său şi a strecurat-o afară din ghetou - Dosar 1549);

• În septembrie 1944, Eugen Szabo, fost Salzberger, un tânăr evreu, se afla într-un detaşament de muncă forţată al armatei ungare, staţionat lângă Oradea. Ştefan Farkas Rozalia a fost de acord să-l ascundă pe Szabo în pivniţa casei sale, împreună cu alţi colegi din detaşamentul de muncă - Dosar 5103;

• Manoliu Florian, diplomat român în Elveţia, a fost implicat în salvarea unor evrei maghiari, în 1944 - Dosar 9160.

Memorialul Holocaustului de la Ierusalim, Yad Vashem, a înscris-o post-mortem, în 1993, pe Regina Mamă Elena în rândul "Drepţilor între Popoare", pentru intervenţiile sale energice şi încununate de succes, pe lângă Ion Antonescu, având ca scop salvarea evreilor din România de la deportare şi persecuţii.

"În acţiunea de salvare a populaţiei evreieşti din România, s-a distins în mod deosebit de mişcător Regina Mamă Elena. Cu multă duioşie, dar şi cu multă energie, ea a răspuns apelurilor mele ca să obţină aprobarea Guvernului român pentru trimiterea de ajutoare deportaţilor din Transnistria, pentru repatrierea orfanilor din Transnistria şi, în sfârşit, pentru evitarea deportării restului populaţiei evreieşti în Polonia. Regina Mamă a reuşit în demersurile sale, cu devotament şi cu sprijinul Majestăţii Sale, Regele Mihai. În urma propunerii mele, Yad Vashem de la Ierusalim a decernat postum Reginei Mamă prestigiosul titlu «Dreaptă între Popoare». Ea a fost o adevărată mamă pentru populaţia evreiască din România, populaţie crunt obidită în perioada Holocaustului..." - a declarat rabinul Şafran, cel care a şi propus-o pentru acest prestigios titlu, într-un interviu acordat BBC, în 1998.

Revenind la obiectul punctual al dezbaterii noastre, într-o perioadă de criză, de instabilitate - mă refer la situaţia fără precedent provocată de pandemie - orice derapaj xenofob, antisemit, antimaghiar sau îndreptat împotriva oricărei etnii sau minorităţi poate genera situaţii foarte grave. UDMR condamnă ferm orice formă de instigare la ură sau crime comise din motive de ură, pe bază de rasă, religie, gen sau sexualitate. Ura este un sentiment distructiv şi nimeni nu trebuie să suporte aşa ceva.

Suntem o ţară a Uniunii Europene, în secolul 21. Dorim întărirea legislaţiei noastre cu privire la protecţia minorităţilor, combaterea antisemitismului, a xenofobiei, la egalitatea rasială şi completarea acestei legislaţii acolo unde există lacune. Pentru noi, discriminarea pe criterii etnice, combaterea antisemitismului şi a rasismului nu vor fi niciodată opţionale, ci adevărate imperative desprinse din apartenenţa noastră europeană.

Este nevoie să îmbunătăţim procesul educaţional şi cunoaşterea cu privire la motivele istorice, culturale ale acestor tendinţe periculoase. Este momentul să încercăm o abordare frontală a prejudecăţilor inconştiente care există în rândul cetăţenilor, la instituţii şi chiar în algoritmi, pentru ca acest subiect să rămână o prioritate pe agenda noastră şi pentru ca să lucrăm direct cu oamenii, cu societatea civilă şi cu instituţiile şi, nu în ultimul rând, la nivel guvernamental!

Nu trebuie să ne oprim atunci când este vorba despre construirea unui sistem al egalităţii de drepturi în aceste privinţe. Dorim să trăim într-o ţară în care poţi fi cine eşti şi cine doreşti să fii!

Condamnăm ferm toate aceste acte toxice şi consider că ar fi bine-venite mai multe dezbateri punctuale la nivelul societăţii, care să aibă ca obiect conştientizarea fenomenului de antisemitism, de ură etnică. Chiar dacă acest fenomen nu este unul general, iată că, din când în când, apar anumite tendinţe, venite din anumite zone ale societăţii.

Sunt ferm convinsă că avem nevoie de o strategie clară, care să contracareze aceste tendinţe, care se propagă prin discursuri care incită la ură, prin diferite canale media şi social media.

Facem astăzi încă un pas şi sper că semnalul dat de Parlamentul României să aibă ecou în întreaga societate!