Parliamentary debates

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

"OConstituţie pentru fiecare cetăţean, o Constituţie pentru consolidarea democraţiei româneşti"

Procesul de revizuire a Constituţiei, declanşat în urmă cu câteva luni de către USL, a intrat în linie dreaptă, proiectul de modificare fiind adoptat săptămâna trecută în cadrul comisiei parlamentare de resort.

Putem spune, astfel, că ne aflăm în termen, conform calendarului pe care ni l-am propus iniţial, şi că acesta intră deja în următoarele etape procedurale. După ce Proiectul de revizuire a Constituţiei va primi avizul Consiliului Legislativ şi al Curţii Constituţionale, de la începutul sesiunii parlamentare viitoare, adică din luna septembrie, acesta va intra în dezbatere în plenul Parlamentului şi apoi va fi supus consultării populare, în cadrul referendumului care va fi declanşat în termen de 30 de zile de la primirea ultimului aviz al Curţii Constituţionale.

Aşa cum le-am promis cetăţenilor, Proiectul de revizuire a Constituţiei, pe care îl propunem, aduce îmbunătăţiri semnificative la capitolul drepturi şi libertăţi fundamentale, în sensul modernizării şi adaptării la legislaţia internaţională a drepturilor omului. În urma acestor modificări, cetăţeanul devine principalul beneficiar al procesului de revizuire a Constituţiei.

La capitolul politic,marele câştigător este Parlamentul, stâlpul democraţiei în orice ţară civilizată, Parlament care îşi întăreşte puterea şi autoritatea ca for de reprezentare, dezbatere şi decizie naţională. Totodată, se clarifică rolul său în raport cu Preşedintele şi cu Guvernul. Nu există democraţie puternică fără Parlament puternic.

În ceea ce priveşte sistemul judiciar, modificările care s-au adus întăresc principiul independenţei justiţiei, întăresc şi definesc şi mai bine separaţia puterilor în stat.Aceste modificări merg în sensul tuturor angajamentelor internaţionale ale României, într-un efort de consolidare a independenţei justiţiei.

Noul Proiect de modificare a Constituţiei va defini, într-un mod clar şi fără echivoc, separaţia puterilor în stat - cine este puterea executivă, legislativă şi judecătorească. Confuziile care au existat în ultimii ani în România, precum cea între puterea judecătorească şi Parchetul General sau definirea instituţiei prezidenţiale ca putere în stat vor fi reprimate din start prin această definire clară în Constituţie a separaţiei puterilor în stat.

De asemenea, pentru a evita peviitor posibilele derapaje legislative electorale, numărul de deputaţi permis de viitoarea Lege fundamentală va fi de maxim 300, plus minorităţile naţionale, iar migraţia politică va fi sancţionată, deoarece parlamentarii care părăsescpartidul în numele căruia au candidat îşi vor pierde mandatul.

Acestea reprezintă doar câteva dintre cele mai importante modificări pe care le-am propus spre amendare actualei Constituţii, care s-a dovedit, cel puţin în ultimii zece ani, ca fiind nu numai una ambiguă - determinând numeroase scandaluri transformate apoi în veritabile crize politice -, ci şi extrem de păguboasă atât pentru imaginea României, cât şi pentru bunul mers al instituţiilor statului.