Parliamentary debates

Domnul Adrian-Alin Petrache:

"Tehnologia scade apetenţa pentru citit. Cum compensăm?"

Din nefericire, cititul este o activitate din ce în ce mai rar întâlnită astăzi şi nu mă refer aici la etichetele de alimente sau subtitrările de filme, ci, strict, la lectura de carte.

Copiii nu-şi mai acordă suficient timp să citească, iar acest lucru este o mare greşeală, deoarece cărţile pot fi, într-adevăr, cele mai bune prietene ale spiritului uman. Nu demult, lectura era parte a vieţii noastre, acea parte care ne dădea consistenţă gândirii şi raţiunii. Tehnologia, deşi a schimbat în bine modul în care putem avea acces la informaţie, a schimbat şi activităţile pe care le preferăm în aceleaşi 24 de ore.

Deşi cantitatea de informaţie scrisă este mai multă şi mai accesibilă decât oricând în istoria omenirii, negăm acest avantaj şi preferăm emisiunile tv frivole sau jocurile computerizate. Pe de altă parte, beneficiile cititului sunt semnificative şi deloc de neglijat. Reducerea stresului, activarea funcţiilor creierului (îmbunătăţirea memoriei), îmbunătăţirea vocabularului şi a gândirii analitice, precum şi încrederea în propria persoană, sunt doar câteva dintre avantajele cititului.

Experţi în domeniul resurselor umane apreciază că cele cinci abilităţi esenţiale care îi vor permite unui individ să se integreze în piaţa muncii sunt: cultura informaţională, cunoaşterea sistemului social, cunoştinţe organizaţionale, abilităţi de comunicare interpersonale şi cunoştinţele tehnologice. Cultura informaţională presupune o cunoaştere a naturii informaţiei, a modului în care este organizată, cum poate fi reperată dintr-o diversitate de surse folosind tehnici diverse, cum poate fi adaptată şi aplicată în diverse activităţi. Această abilitate poate fi dezvoltată numai cu ajutorul cititului, numai cu ajutorul bibliotecilor şi studiului permanent de-a lungul vieţii.

Motivaţia de a citi scade, de regulă, pe măsură ce copiii înaintează în vârstă. În fapt, lectura este asemănătoare oricărei alte activităţi practice - în lipsa exerciţiului, abilitatea de a citi şi de a savura universul unei cărţi, precum şi plăcerea lecturii nu se vor dezvolta.

Dacă ne referim la literatură, statisticile sunt de-a dreptul îngrijorătoare, peste un sfert dintre tinerii de astăzi neaplecându-se asupra acestui gen niciodată. Dintre tinerii care citesc literatură, 8% fac acest lucru zilnic, 20% de 2-3 ori pe săptămână, 24% de 2-3 ori pe lună, în timp ce 20% doar de 2-3 ori pe an. Totodată, la televizor se uită zilnic 79% dintre tineri, în timp ce 13% fac această activitate de 2-3 ori pe săptămână. Sunt şi tineri care spun că nu se uită la televizor deloc, dar proporţia lor este de 3%.

Prin urmare, consider că ar trebui să acordăm mult mai multă importanţă acestor statistici, deoarece este în joc viitorul copiilor noştri. Lectura va face mereu parte din modul de a fi a omului, iar cartea va avea mereu un rol important în gestionarea resurselor informaţionale universale şi va fi un factor decisiv de revigorare a schimbului naţional şi internaţional de idei.