Parliamentary debates

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Suntem pregătiţi să adoptăm moneda unică europeană?"

Încă din anul 2005, odată cu semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, ne-am propus realizarea tuturor progreselor necesare integrării economiei naţionale în piaţa unică europeană şi adoptarea, într-un orizont de timp relativ scurt, a monedei unice europene. În anul 2007, când economia creştea mult peste potenţial, Guvernul României vorbea despre ţinta intrării la zona monetară începând cu anul 2014, iar Comisia Europeană se demonstra chiar mai optimistă, considerând că o putem face chiar şi din 2013.

Efectele negative ale crizei economice internaţionale, resimţite şi în România, începând cu anul 2009, au făcut din cei care mai promit, ţinte ferme pentru adoptarea monedei unice, doar nişte fantezişti. Cei care se mai încumetă să vorbească despre termene ferme iau în calcul doar aspectele convergenţei nominale, stipulate în Tratatul de la Maastricht şi reiterate la Dublin în Pactul de Stabilitate şi Creştere.

Stabilitatea preţurilor şi cursului de schimb, echilibrele fiscale sau diminuarea ratelor dobânzilor sunt condiţii necesare, dar nu şi suficiente pentru adoptarea monedei unice. Ţările fondatoare ale monedei unice europene nu au avut de reconstruit economii atunci când au adoptat noua monedă. Erau deja economii puternice. Erau economii care produceau mult şi competitiv. Or, pentru România, prioritatea o reprezintă tocmai recuperarea principalelor decalaje economice.

În toată cariera mea am fugit de tentaţia de a da verdicte pe seama datelor statistice. Statistica este utilă, dar nu surprinde toate aspectele calitative. Cu toate acestea, evaluarea convergenţei economiilor europene nu se poate face fără a utiliza statistica. Valoarea produsului intern brut pe locuitor, structura valorii adăugate brute din economie, structura ocupaţională a populaţiei active disponibile, gradul de ocupare, precum şi alte aspecte economice sunt indicatorii pe baza cărora putem spune cu certitudine când, cum şi dacă România este pregătită să adopte o monedă foarte puternică.

Banca Naţională a României ne avertiza săptămâna trecută că fără un PIB/locuitor de minimum 60% din media europeană nici să nu ne treacă prin cap să sperăm la o ţintă fermă de aderare. Creşterea exporturilor din ultimii ani au determinat o reajustare a structurii valorii adăugate din economia românească. Ceea ce nu a evoluat însă foarte mult este România rurală. Cunoaştem cu toţii că mai bine de jumătate din populaţia ţării trăieşte în mediul rural, că cea mai mare parte a acesteia desfăşoară activităţi în agricultură şi că în mediul rural întâlnim cea mai slabă rată a bunăstării. Şomajul rural uriaş, lipsa investiţiilor străine directe, lipsa serviciilor şi îmbătrânirea populaţiei reprezintă provocări mult mai mari decât inflaţia sau deficitul bugetar.

Nu vreau să se înţeleagă cumva greşit că sunt vreun opozant al adoptării monedei unice europene. Dimpotrivă! Sunt un puternic susţinător al acestui demers, însă nu pot lăsa optimismul şi dorinţele noastre, ale românilor, să întunece raţiunea. Sunt un puternic susţinător al adoptării monedei unice, pentru că ştiu foarte bine care sunt atât dezavantajele, cât şi avantajele economice ale acestei decizii monetare. Mai ştiu, de asemenea, că dacă integrarea în zona monetară se va face fără să fim pregătiţi suficient, toate avantajele la care sperăm se pot transforma peste noapte în dezavantaje, în pierderi pentru mediul de afaceri şi populaţie.

De aceea, consider că profitând de generozitatea fondurilor europene, destinate coeziunii economice şi sociale, profitând de creşterea economică resuscitată în anul 2013, să facem posibil ca până în anul 2020, PIB/locuitor să ajungă la peste 70% din media europeană, structura ocupaţională să se schimbe, iar lumea rurală să se modernizeze real, cu beneficii pentru locuitorii satelor şi comunelor.

Adoptarea monedei europene este şi trebuie privită ca un instrument pentru creşterea bunăstării românilor, nu ca un obiectiv pe care îl vom îndeplini şi apoi Dumnezeu cu mila. Testul pentru economia românească va începe exact odată cu momentul adoptării. Pentru aceasta trebuie să fim pregătiţi. Trag speranţa că în anul 2020 acest lucru va fi posibil şi efectele pe care eu le doresc economiei şi românilor se vor îndeplini.