Parliamentary debates

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Duşmanul nostru din alimentele consumate, aditivii alimentari"

Ultimele studii sociologice arată faptul că românii, în majoritate, consumă alimente puternic aditivate, care pot avea efecte tanatogeneratoare. Este de notoriatate faptul că românii mănâncă într-un mod total necorespunzător, motivele fiind diverse. În realitate nu există motive, ci doar scuze, pe un fond de neinformare a cetăţenilor cu privire la faptul că anumite alimente pot provoca boli grave care pot conduce chiar şi la deces.

Într-adevăr, românii se scuză că alimentele sănătoase costă prea scump, însă uită că se consumă mai mulţi bani pe tratarea bolilor provocate de aditivii alimentari, adică de E-uri, decât pe cumpărarea alimentelor care pot constitui cauza acestor boli, în realitate nereuşindu-se nicio reducere bugetară, ba dimpotrivă.

Din păcate, 80% dintre români nu ştiu ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă, 65% dintre ei spun că pentru alimente sănătoase trebuie să scoţi mai mulţi bani din buzunar, iar 70% dintre românii din mediul urban cu vârste între 15 şi 60 de ani precizează că pentru a prepara alimentele în mod sănătos este nevoie de mai mult timp, timp pe care nu îl au la dispoziţie.

Şi pentru că nu avem timp să mâncăm sănătos, pentru că nu găsim bani să cumpărăm alimente sănătoase dar ne permitem alte vicii, pentru că nu ne interesează ce presupune o alimentaţie sănătoasă, am ajuns să fim principalii clienţi ai E-urilor şi ai spitalelor.

Fără să exagerez, pot spune că din meniul zilnic al românilor în niciun caz nu lipsesc: coloranţii alimentari, conservanţii, antioxidanţii, agenţii de fixare a culorii, agenţii de reglare a acidităţii, agenţii de carbonatare, emulgatorii, agenţii de întărire, agenţii sinergetici, agenţii de tratare a făinei de grâu, stabilizatorii, agenţii de reţinere a apei, texturanţi, sechestranţii, agenţii de afânare, antiaglomeranţii, agenţii de inhibare a cristalizării, substanţele de îngroşare, substanţele de gelitificare, antispumantele, agenţii de scădere a punctului de congelare, substanţele de diluare, agenţii de reglare a PH-ului, potenţiatorii de arome, edulcoloranţii şi dizolvanţii.

Evident, o parte din aceşti aditivi alimentari sunt inofensivi pentru corpul uman, o altă parte sunt suspecţi, însă problemele apar cu cei care pot genera boli grave şi tăcute. Problema apare şi în cazul unor aditivi interzişi la folosire în alte state europene sau în SUA, dar care sunt permişi la utilizare în România, deşi efectul lor distructiv nu ţine de zona geografică în care este consumat, ci de capacitatea de a distruge celulele corpului uman. Cu alte cuvinte, suntem din nou ţara tuturor posibilităţilor, în sensul că ceea ce este dăunător pentru alţii, la noi este bine primit. Este greu de înţeles de ce românii riscă boli grave doar pentru un gust mai bun sau pentru un aspect mai plăcut ochiului.

Conform Societăţii Române de Nutriţie, consumul alimentelor care au în componenţă aglomeraţii de aditivi alimentari generează obezitate, diabet şi boli cardiovasculare. Amintim şi aici faptul că România ocupă primul loc în Europa la mortalitatea cauzată de diabet şi boli cardiovasculare. Conform Ligii Române de Cancer, primul loc la capitolul factori de risc pentru cancer este ocupat de alimentaţia nesănătoasă cu un procent de 33%, peste fumat, infecţii, poluare sau medicamente şi proceduri medicale.

Ca să înţelegem despre ce consumă românii zilnic, am să fac o prezentare a categoriilor de aditivi alimentari care au implicaţii grave asupra sănătăţii oamenilor:

• aditivi alimentari care pot determina apariţia cancerului şi care sunt permişi la utilizare în România: E 131, E 142, E 211, E, 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 218, E 239, E 330;
• aditivi alimentari care afectează vasele de sânge şi care sunt permişi la utilizare în România: E 250, E 25, E 252;
• aditivi alimentari care provoacă boli de piele şi care sunt permişi la utilizare în România: E 230, E 231, E 232, E 233;
• aditivi alimentari care atacă sistemul nervos şi care sunt permişi la utilizare în România: E 311, E 312;
• aditivi alimentari care produc tulburări digestive şi care sunt permişi la utilizare în România: E 338, E 339, E 340, E 341, E 463, E 465, E 466, E 450, E 461, E 407;
• aditivi alimentari care distrug vitamina B 12 şi care sunt permişi la utilizare în România: E 200;
• aditivi alimentari care produc afecţiuni intestinale şi care sunt permişi la utilizare în România: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224;
• aditivi alimentari care provoacă creşterea colesterolului şi care sunt permişi la utilizare în România : E 320 şi E 321;
• aditivi alimentari care intoxică cu nitriţi şi nitraţi şi care sunt permişi la utilizare în România: E 121, E 141, E 150, E 153, E 171, E 172, E 240, E 241.

Marea majoritate a acestor aditivi alimentari, în special cei din categoria care pot provoca cancer, se găsesc în cele mai utilizate alimente de către români şi anume, alimente pe bază de fructe, lapte, grăsimi (acidul citric), produse de cofetărie sau snacksuri (sarea de sodiu), băuturi nonalcoolice, sosuri, deserturi (benzoatul de calciu, benzoatul de sodium, benzoatul de potasiu, acidul benzoic), mezeluri, cârnaţi, hamburger, salam (Roşu 2g), toate alimentele vegetale (bisulfitul de potasiu şi calciu), dulciuri, creme, margarina (corogenan), băuturi alcoolice şi nonalcoolice (glutamatul monosodic), conserve de fructe, legume, gemuri, jeleuri, paste tartinabile (zaharină).

Cel mai cancerigen dintre aditivii alimentari este E 123 sau Amarantul, Azorubina, Acid Red care este interzis în Austria, Statele Unite ale Americii, Rusia, Norvegia şi toate statele foste URSS, folosindu-se cu mari restricţii în Franţa, Italia şi Australia, dar permis la utilizare fără restricţii în România. Acest aditiv alimentar se poate găsi uşor în sortimentele de băuturi răcoritoare, spirtoase, vinuri, creme de fructe, jeleuri, îngheţată, icre de peşte, conserve cu fructe de mare, supe instant, brânză topită, creme de brânză şi, în afară de cancer, are capacitatea de a provoca eczeme, astm, hiperactivitate, sindrom ADHD, moarte fetală, defecte neonatale.

Din topul celor mai periculoase E-uri care pot determina apariţia unor maladii foarte grave şi care sunt acceptate la utilizare în România mai fac parte:

• E 122 sau Azorubina care se găseşte în dulciuri, marţipan, jeleuri şi care poate produce alergii grave, este interzis în SUA, Japonia sau Suedia;
• E 124 sau Roşu Ponceau, care se găseşte în mezeluri şi snacksuri şi care poate provoca tumori la glanda tiroidă sau astm, este interzis în S.U.A. ;
• E 127 sau Eritrozina, care se găseşte în special în compoturi şi care poate provoca cancer tiroidian şi mutaţii genetice;
• E 330 sau acidul citric care se găseşte în 80% dintre sucurile din comerţ şi care poate provoca afecţiuni grave ale cavităţii bucale, inclusiv cancer;
• E 102 sau Tartrazina care se găseşte în dulciuri sau prafurile de budincă şi care poate provoca cancer.

România nu mai poate accepta otrăvirea, încet dar sigură, a propriului popor. Interesul primordial este sănătatea tuturor cetăţenilor din ţară. România trebuie să actualizeze urgent lista aditivilor alimentari care sunt interzişi la utilizare, aşa cum o fac şi alte ţări din Europa sau SUA.

Este inadmisibil ca unii dintre aditivii alimentari dovediţi a avea efect tanatogenerator şi interzişi la utilizare în alte ţări să fie permişi, fără restricţii la utilizare, în România. Românii sunt oare cetăţeni de mâna a doua? Sunt oare mai presus de lege sănătatea cetăţenilor şi interesele comerciale ale marilor magazine care comercializează produse alimentare? Nu, evident că nu!

Pe această cale, îmi iau angajamentul de a iniţia o propunere legislativă care să informeze cetăţeanul, direct de pe eticheta produselor cumpărate, de periculozitatea unor aditivi alimentari, asemănător textelor obligatorii care se regăsesc pe pachetele de ţigări. Mi se pare firesc ca cetăţeanul român care optează pentru un aliment ieftin şi atrăgător ambalat să poată citi pe eticheta produsului: "aditivii alimentari prezenţi în acest produs pot afecta grav sănătatea sau pot provoca boli grave sau pot provoca cancer sau alte afecţiuni grave", desigur, dacă acele alimente au în componenţă aditivi periculoşi.

Pe această cale vă solicit suportul tuturor pentru trecerea unui asemenea proiect legislativ, pentru că siguranţa alimentară a românilor şi sănătatea acestora trebuie să primeze oricăror alte interese.