Parliamentary debates

Domnul Nicolae Neagu:

"Sistemul bolnav de sănătate al României"

Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020, al cărei scop principal este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei României, ar trebui să reprezinte o prioritate a Guvernului Grindeanu, în special a Ministerului Sănătăţii, însă, autorităţile competente evită să acţioneze în acest sens.

O primă măsură cuprinsă în Programul de reformare a sistemului de sănătate este construcţia spitalelor regionale. Însă derularea proiectelor este încetinită din motive birocratice, cu toate că Banca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană susţin financiar dezvoltarea sistemului sanitar din România, avertizând însă, că fondurile trebuie epuizate până în 2020, în cazul spitalelor regionale viitoare din Cluj, Iaşi şi Craiova. Ministerul Sănătăţii evită însă subiectul spitalului regional care ar trebui construit în Bucureşti, neprecizând modul de finanţare al proiectului şi momentul începerii execuţiei acestuia.

În plus, o altă problemă evidentă este în cazul spitalelor judeţene, precum Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu, aflat în administrarea Consiliului Judeţean, care are o vechime de peste 100 de ani. În acest sens, construcţia unui nou spital în Sibiu reprezintă o prioritate pentru judeţ, dar acest demers a fost încetinit, chiar blocat, în momentul alocării fondurilor de investiţii din bugetul de stat.

În acest sens, cooperarea îngreunată a autorităţilor de la nivel central cu cele locale şi birocraţia necesară pentru pregătirea documentelor proiectelor duc la imposibilitatea începerii lucrărilor pentru construirea celor trei spitale, cu toate că fostul premier preconiza ca dată de începere a proiectelor cea de-a doua jumătate a anului 2017.

De asemenea, Ministerul Sănătăţii nu este capabil să remedieze situaţia de criză a medicamentelor de pe piaţa din România, care se adânceşte pe zi ce trece. Lipsa multor medicamente este o realitate de necontestat, iar acest adevăr a fost evidenţiat după ce mai multe companii internaţionale, furnizoare de medicamente, şi-au retras produsele de pe piaţă sau exportă în cantităţi mult mai mici, invocând motive comerciale şi anume, faptul că Guvernul României decontează la preţ mult prea mic medicamentele.

Acest demers reprezintă şi răspunsul companiilor, în urma deciziei Guvernului de a micşora preţul medicamentelor inovative, multe pentru boli cronice, cu 35%, măsură luată pentru a respecta una dintre promisiunile electorale.

Măsura care se dorea a fi în folosului românilor este acum împotriva lor, bolnavii aflându-se în imposibilitatea de a se trata. Criza medicamentelor a fost intensificată şi de decizia luată de Guvern de a restricţiona desfăşurarea de activităţi de vânzare, prin intermediul depozitelor integrate autorizate de Agenţia Naţională a Medicamentului, a societăţilor farmaceutice, începând cu 1 ianuarie 2017. Criza acutizată din ultima perioadă a medicamentelor pe piaţa românească nu este reflectată doar în cazul citostaticelor, ci şi în cazul vaccinurilor, dar şi a medicamentelor pentru boli neurologice, a căror rată de import în România este foarte scăzută, în ciuda preţului accesibil.

Această situaţie critică afectează viaţa cetăţenilor români şi se datorează în primul rând Ministerului Sănătăţii, care nu a binevoit a asculta semnalele de alarmă trase de specialiştii Pharma, în cazul în care vor adopta această serie de măsuri.

O altă problemă care necesită o rezolvare imediată şi încheierea conflictelor deschise dintre Ministerul Sănătăţii, respectiv funcţionarii Ministerului, şi Secretarul de Stat, Raed Arafat, este achiziţia de noi ambulanţe. Serviciile de ambulanţă se folosesc de tehnologii învechite, iar din această cauză viaţa pacienţilor este pusă în pericol. Utilizarea maşinilor cu peste 600.000 de km la bord, care depăşesc cu mult durata de utilizare a acestora, reprezintă o ameninţare. Altfel, procesul de achiziţie de ambulanţe trebuie să devină o prioritate pe agenda de lucru a Ministerului Sănătăţii.

Lipsa spitalelor, criza medicamentelor şi degradarea sistemului de urgenţă ameninţă sănătatea românilor şi demonstrează impotenţa Guvernului Grindeanu, în special a Ministerului Sănătăţii. Guvernul trebuie să îşi asume responsabilitatea în realizarea obiectivelor strategice prevăzute de Strategia Naţională a Sănătăţii şi de Programul de guvernare asumat de PSD-ALDE, luând măsuri care vin în folosul cetăţenilor, nu împotriva lor.

De asemenea, Guvernul trebuie să găsească soluţii fezabile, nu scuze, pentru a scăpa de fantoma unui sistem de sănătate bolnav, în România.