Parliamentary debates

Domnul Dănuţ Bica:

"Deciziile discutabile ale Curţii Constituţionale sunt rezultatul politizării excesive a unicei autorităţi de jurisdicţie constituţională din România"

Decizia Curţii Constituţionale a României din data de 30 mai 2018, prin care preşedintelui Iohannis i s-a impus revocarea Procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, reprezintă o consecinţă directă a politizării excesive a instituţiilor fundamentale ale statului român, realizată de guvernarea PSD-ALDE. Pentru acest motiv, este normal ca majoritatea românilor să nu aibă încredere în corectitudinea recentei decizii prin care Curtea Constituţională îl obligă pe preşedintele Klaus Iohannis să o revoce din funcţie pe doamna Laura Codruţa Kovesi, Procurorul-şef al celei mai importante structuri din Parchetul General. Această neîncredere este cauzată, în primul rând, de anumite detalii din biografiile celor care au votat o asemenea decizie şi anume, antecedentele lor politice.

Prima şi cea mai gravă îndoială în acest sens este cea legată de credibilitatea judecătorilor Curţii Constituţionale, având în vedere că unii dintre ei, înainte de a fi învestiţi în aceste înalte funcţii, au deţinut poziţii importante în structurile de conducere ale PSD şi ale aliaţilor săi, inclusiv în perioada în care premierul Adrian Năstase cerea la şedinţele de partid detalii din dosarele procurorilor, solicita "spălarea" de infracţiuni a unor politicieni loiali şi fabricarea de dosare penale unor adversari politici. Cine ar putea să creadă că, un astfel de judecător, odată instalat la Curtea Constituţională, i-a uitat pe cei care l-au numit acolo pe criterii politice, schimbându-şi, peste noapte, principiile?

Din păcate, chiar dacă nu avem încă o motivare a deciziei adoptate, pe care specialiştii în drept constituţional să o poată analiza amănunţit, putem afirma cu certitudine că aceasta constituie un atentat la ordinea de drept constituţională, întrucât reprezintă un atac la atribuţiile preşedintelui României. Decizia, practic, îl subordonează pe preşedinte ministrului justiţiei, obligându-l să dea curs propunerii acestuia, ceea ce este inacceptabil şi ceea ce Constituţia nu prevede. Preşedintele este liderul politic şi instituţional care beneficiază de cea mai mare legitimitate, conferită de voturile a peste 6,28 milioane de români, şi nu poate fi obligat de nimeni să facă sau să nu facă ceva, în virtutea atribuţiilor sale constituţionale.

Prin Decizia Curţii Constituţionale din 30 mai, s-a creat un precedent extrem de periculos, în urma căruia, preşedintelui României ar putea să i se impună în viitor să accepte numirea în funcţii a unor magistraţi afectaţi de un puternic deficit de încredere.

Situaţia de la Curtea Constituţională nu este singulară, deoarece alianţa PSD-ALDE, în cele 17 luni de când guvernează, a reuşit să politizeze aproape toate instituţiile fundamentale ale statului român, prin numirea la conducerea acestora a unor personaje obediente intereselor de partid. Lista cu instituţiile şi serviciile publice pe care coaliţia PSD-ALDE şi le-a subordonat direct este extrem de lungă şi se îmbogăţeşte pe zi ce trece. Avocatul Poporului, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, ANCOM, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, ANRE, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă, AEP, Societatea Romană de Radiodifuziune, Societatea Romană de Televiziune şi multe altele răspund astăzi direct la comanda domnului Liviu Dragnea. Câţi români mai pot avea încredere în deciziile şi activitatea acestor instituţii, chiar şi când sunt corecte, atâta vreme cât noii lor conducători au fost nominalizaţi din rândul liderilor PSD şi ai aliaţilor săi, fiind foşti prim-miniştri, miniştri, parlamentari, sau alţi şefi mai mari sau mai mici, deţinători de carnet de partid? Dorinţa lui Liviu Dragnea de a avea toate butoanele puterii chiar în biroul său, a compromis, practic, autonomia acestor autorităţi şi servicii publice de stat. Aşadar, cazul Curţii Constituţionale nu este singular, el fiind multiplicat de guvernarea PSD-ALDE în toate structurile statului român.

Următoarele instituţii pentru care PSD dă semnale foarte clare că doreşte să şi le subordoneze direct, fără niciun fel de scrupul, sunt Banca Naţională a României, Consiliul Concurenţei şi structurile independente ale justiţiei.

Din păcate, în condiţiile în care Guvernele domnului Dragnea nu au fost în stare să aducă mult promisa bunăstare în viaţa românilor, acestea au reuşit, în schimb, să anuleze multe dintre reformele implementate în ţara noastră cu ocazia aderării la Uniunea Europeană, menite să asigure justiţiei şi altor instituţii publice gradul de independenţă specific unui adevărat stat de drept. Nu este deloc exagerată afirmaţia că liderii PSD şi ALDE au întors România în timp, aducând-o la starea specifică perioadei anterioare aderării, iar prin deciziile pe care se pregătesc să le adopte în viitorul apropiat, dau senzaţia că se străduiesc să o scoată din Uniunea Europeană. Se vede foarte clar că nu le pasă nici de modul în care ne percep partenerii europeni, că nu iau în considerare nici faptul că fondurile europene care vor fi repartizate ţării noastre în viitoarea perioadă de programare vor fi dimensionate şi în funcţie de calitatea statului de drept şi respectul acordat independenţei justiţiei. Se vede la fel de clar că toate eforturile coaliţiei PSD-ALDE sunt concentrate în direcţia "albirii" dosarelor celor care au furat România timp de 28 de ani şi care acum îşi pun la adăpost averile prin ţări exotice, cât mai departe de meleagurile natale.

Românilor trebuie să li se spună adevărul. Au fost păcăliţi cu promisiuni mincinoase de creştere a standardului de viaţă, când, de fapt, liderii PSD-ALDE nu au urmărit decât un singur scop, aservirea instituţiilor statului român şi subordonarea totală a justiţiei. Pentru această mare înşelătorie, pentru această fraudare a încrederii electoratului, PSD şi ALDE vor plăti cu vârf şi îndesat în faţa alegătorilor.