Parliamentary debates

Domnul Boris Volosatîi:

"Reunirea Basarabiei cu România - un imperativ al zilelor noastre!"

Reunirea Republicii Moldova cu România este singura soluţie salvatoare pentru Basarabia noastră, într-un context geopolitic şi de securitate tot mai complicat de la o zi la alta.

Presiunea evenimentelor din Ucraina, când existenţa unei naţiuni întregi este pusă la îndoială şi ameninţată serios de centrul de putere de la Moscova, ne trezeşte pe toţi la realitate, aşa cum s-a întâmplat şi în 1918. Amintesc aici că Hotărârea Sfatului Ţării, din 27 martie 1918, a fost luată din imbold patriotic firesc, dar şi sub presiunea factorului răsăritean de instabilitate. Contextul geopolitic a contat şi contează în regiunea noastră.

Se vorbeşte tot mai mult, în ultimul timp, despre problema unirii sau a reunirii cu Patria istorică şi etnică România. Permiteţi-mi să nuanţez lucrurile. Unirea nu este în sine o problemă, pentru simplul fapt că unirea este, aşa cum spuneam mai sus, o soluţie. Singura soluţie rezonabilă, realistă, pragmatică, salvatoare pentru populaţia noastră. Revenirea, în timpuri de restrişte, la matricea naţională sau, cum spune chiar Declaraţia de independenţă din 1991, la "spaţiul istoric şi etnic al devenirii noastre naţionale" este, într-adevăr, o soluţie. Iar problema este doar una de timp.

Ne hotărâm acum să revenim, prin patria noastră istorică şi etnică, în spaţiul european sau expunem populaţia noastră din Basarabia riscurilor şi ameninţărilor reale de genul celor puse în aplicare de Moscova în imediata noastră apropiere. Politicienii de la Chişinău sunt puşi în faţa unei dileme: sau cu România în Europa sau de unii singuri în faţa acestor riscuri şi ameninţări cumplite. Nu putem sta neputincioşi, cu voinţa paralizată, în faţa tăvălugului războiului dezlănţuit de Moscova care visează refacerea URSS.

Îndemn pe toată lumea la realism, la responsabilitate lucidă. Niciun stat nu este mai important decât oamenii, pentru că statele există pentru oameni, nu oamenii pentru state. Aşadar, interesul nostru major trebuie să ţină de oameni, de protejarea lor, într-un cadru stabil şi de mai mare bunăstare, cum este cel al României mame. Statul post-sovietic de aici a fost, economic şi financiar, deja de câteva ori în pragul falimentului, deci s-a dovedit neviabil, incapabil să facă faţă necesităţilor stringente ale oamenilor de aici, abia-abia ridicându-se la nivelul produsului intern brut al oricărui judeţ mediu din România.

Măcinată cumplit de corupţie, incapabilă să-şi controleze întregul teritoriu, expusă total şantajului energetic rusesc, derutată spiritual şi identitar, ameninţată, ca şi Ucraina, de ambiţiile neoimperiale ale centrului de putere politică şi militară de la Moscova, prinsă în chingile sufocante ale CSI, tributară unor iluzii geopolitice, Republica Moldova de astăzi nu mai este acea Republică Moldova pe care ne-am dorit-o cu toţii în momentul prăbuşirii URSS.

Am mai spus şi repet: dacă Ucraina sau Georgia, care au ieşit de mult din CSI, ar fi avut la graniţa lor, în Uniunea Europeană şi NATO, câte o Patrie mamă ucraineană sau georgiană, din care să fi fost smulse istoric, vă asigur că ar fi preferat unirea cu patriile lor. Fraţii ucraineni şi cei georgieni nu au însă norocul pe care îl avem noi, basarabenii, de a avea Patria istorică şi etnică deja în cuprinsul Uniunii Europene şi al NATO. Ne-am bucurat de recenta lege de repunere în drepturi a denumirii corecte a limbii române în Constituţie şi în celelalte legi. Ne vom bucura şi mai mult dacă Parlamentul va face pasul de retragere a Republicii Moldova din CSI.

Să fim cinstiţi cu noi înşine. Salvarea noastră, a basarabenilor, poate veni doar de peste Prut. Clasa politică de la Chişinău trebuie să înţeleagă un adevăr simplu. Ne aflăm la o cotitură istorică. Trebuie să avem înţelepciunea şi puterea de a transforma dezavantajele interne şi dezavantajele geopolitice, culturale şi economice ale acestui moment de cumpănă în avantaje pentru oameni, avantaje pe termen lung. Clasa politică de la Bucureşti - putere şi opoziţie deopotrivă - este pregătită, vă asigur, pentru pasul hotărâtor spre unire, pe care îl aşteptăm cu toţii de la Chişinău. Unirea este soluţia. Unirea nu are alternativă reală.

Permiteţi-mi să readuc în atenţie cuvintele psalmistului, din Sfânta Scriptură: "Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună!"; "Unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac". (Psalmul 132)

Şi pentru că am pomenit numele Domnului, voi încheia cu o rugăciune:

Doamne, luminează mintea neamului meu. Trezeşte-l din "somnul de moarte". Dezleagă-i vederea cea dinlăuntru şi fă-l să vadă cu inima care-i sunt rădăcinile, cine-i este prieten şi frate. Nu-l lăsa, Doamne, să orbecăiască în neştire. Apără-l de cel viclean, dar şi de nerozia şi ignoranţa lui, de indiferenţă şi laşitate. L-ai făcut, Doamne, răbdător şi cuminte - pradă celor ce ne răpesc libertatea. Dă-i înţelepciune. Dar mai ales întoarce-i virtutea strămoşilor. Fereşte-l de ispita banului şi a trădării. Doamne, Tu care eşti calea, adevărul şi viaţa, luminează mintea neamului meu. Fulgeră-l cu lumina Ta. Trimite-i substanţa gândirii, pentru a nu mai rătăci niciodată...

Unirea face puterea! Trăiască ţara şi neamul românesc reunit!