Parliamentary debates

Doamna Doiniţa-Mariana Chircu:

"Internetul - pericol pentru copiii noştri"

Internetul a fost şi este o sursă uriaşă de informaţii din întreaga lume, la care avem acces liber fiecare dintre noi.

Internetul a devenit deja o cale de comunicare mai importantă decât cele convenţionale, prin intermediul diverselor aplicaţii sau a site-urilor de socializare.

În pofida acestor beneficii uriaşe, a devenit evident că prin intermediul paginilor web se transmit o multitudine de informaţii necenzurate. În această categorie intră o multitudine de atracţii periculoase pentru copii, care vizează fie exploatarea cardurilor bancare, fie coruperea pentru acte sexuale ale minorilor, fie vânzarea on-line a unor produse periculoase interzise.

Studii recente făcute de Poliţia Română arată că mai mult de trei sferturi dintre copiii români utilizează internetul. Internetul a adus şi aduce multe avantaje, dar reprezintă un pericol pentru copii, pentru că ei sunt pradă uşoară ale unor persoane rău-intenţionate.

Trebuie să atragem atenţia, pe orice cale, asupra riscurilor la care se expun copiii care utilizează internetul nesupravegheaţi, iar părinţii, profesorii, instituţiile statului şi organizaţiile nonguvernamentale au datoria morală să se implice în acest fenomen. Chiar dacă în ţara noastră pornografia nu este o problemă majoră, trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi toţi.

De asemenea, există soluţii informatice de blocare a accesului la site-urile şi informaţiile periculoase. În acest sens, cred că Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei trebuie să se implice mult mai puternic în monitorizarea acţiunii infracţionale în spaţiul informatic. Simpla introducere a acceptului pe site-urile periculoase nu reprezintă nicidecum o soluţie salvatoare.

Nici Poliţia Română nu cred că ar trebui să rămână inertă la o astfel de provocare. Se pot depista facil atât anunţurile periculoase la adresa copiilor, cât şi vânzările de substanţe periculoase sau fraudele informatice on-line.

Pentru autorităţile române, cadrul legal există. Mai trebuie şi aplicat. Protecţia copiilor noştri trebuie să devină o preocupare reală, nu doar un set de simple declaraţii de intenţii.