Parliamentary debates

Domnul Dumitru Oprea:

"Au guvernat şi ne-au condamnat, din nou, la subdezvoltare!"

Cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană se va transforma, conform previziunilor Comisiei Europene, în cel mai mare deficit de cont curent din spaţiul intracomunitar în 2018. Economiştii au calculat, pentru începutul anului viitor, o rată a inflaţiei de 4%, fiind de aşteptat ca în ultimul trimestru al acestui an să înregistreze o creştere galopantă. Cum poate o ţară cu o aşa-zisă economie "tigru al Europei" să ia repede viteză şi să se îndrepte, în mod conştient, spre zid?

O serie de date, prezentate recent de Consiliul Fiscal, dar şi de economişti care au altă menire decât să mascheze dezastrul guvernării PSD-ALDE, explică, într-un mod cât se poate de limpede, cum am ajuns, după doar nouă luni de guvernare a noii puteri, să vedem distruse pe termen mediu echilibrele macroeconomice ale ţării.

1. În plin boom economic, datorat aproape exclusiv consumului, România cheltuieşte în 2017 cei mai puţini bani pe investiţii din toţi anii de după criză. Puţin peste 2% din PIB s-au cheltuit pe primele trei trimestre ale anului pe lucrări publice, sub media UE. Cheltuielile noastre sunt mai mici decât ale Germaniei, deşi, în mod evident, nevoile sunt uriaşe. Guvernarea Tudose ne condamnă la subdezvoltare. Creşterea din bugetul de stat prognozată iniţial, de +33%, a fost schimbată în -30%!
2. Combinaţia "mărim salarii, scădem impozite" a produs exact efectele anticipate. Suntem în boom economic, dar colectăm cu 1,7% mai puţin TVA decât în 2016, se colectează mai puţini bani din accize. Cheltuielile cu salariile, în bugetul pentru 2017, au crescut de la +12% la +21%, fără ca încasările să ţină pasul!
3. Retorica antimultinaţionale a actualei puteri, coroborată cu schimbări în regimul taxelor şi impozitelor - deja operate sau doar anunţate - nu au rămas fără urmări. Investiţiile străine au scăzut în 2017 cu 18% faţă de anul precedent. În plus, acest an rămâne şi el unul ruşinos la capitolul absorbţiei de fonduri europene. Pe un fond de consum tot mai crescut, pârghiile de finanţare a deficitului de cont curent ar fi fost banii europeni şi injecţiile de capital din afara ţării. Rezultate: zero!

Din păcate, creşterea economică înregistrată în prezent ţine mai mult de conjunctură şi, în mod sigur, nu se va mai repeta. Nu este pentru prima oară când România generează, prin decizii politice hazardate, dezechilibre, şi periclitează, în anii imediat următori, starea întregii naţiuni. Chiar şi în preajma Centenarului Marii Uniri demonstrăm că nu învăţăm nimic din istorie, nici măcar din cea foarte recentă.