Parliamentary debates

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Copiii şi adolescenţii cu dizabilităţi"

În România, sunt înregistrate 700.736 persoane cu dizabilităţi, adică un raport de 3,71 persoane la 100 de locuitori. Dintre aceştia, 61.043 - 8,8% - sunt copii sub 18 ani, iar 639.693 sunt adulţi - 91,2%. Persoanele cu dizabilităţi sunt dezavantajate pe piaţa muncii şi nu beneficiază de sprijin adecvat pentru antreprenoriat sau alte facilităţi, astfel încât să fie integrate în propriile comunităţi. Mai mult, aceste persoane se confruntă cu accesul limitat la serviciile de sănătate, de educaţie şi de asistenţă socială, care nu sunt adaptate corespunzător nevoilor lor speciale sau posibilităţilor lor materiale.

În ceea ce priveşte participarea la educaţie, legislaţia naţională a fost recent revizuită, astfel încât să reflecte principiul educaţiei incluzive. Ca principiu general valabil în cazul tuturor copiilor, dreptul la educaţie şi la incluziune este prevăzut în mai multe legi. Principala caracteristică a acestui drept este obligaţia de a adapta sistemul de învăţământ la nevoile speciale ale copilului. Potrivit studiului UNICEF privind fenomenul copiilor în afara sistemului de educaţie, majoritatea minorilor cu dizabilităţi din grupa de vârstă 7-14 ani, care nu urmează o şcoală, au un handicap accentuat, în timp ce în grupa de vârstă 3-6 ani, chiar şi copiii cu handicap uşor şi mediu se află în afara sistemului de educaţie.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi, 31% dintre persoanele cu dizabilităţi angajate în muncă au terminat liceul, 21% au terminat o facultate, 23% aveau studii gimnaziale, iar 16 % terminaseră o şcoală profesională. Toate analizele realizate în ţara noastră arată că nivelul scăzut de educaţie este în directă corelaţie cu gradul de handicap.

Având în vedere aceste date, consider că este important să eliminăm cât mai mulţi dintre factorii care îngreunează sau nu încurajează integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii din România. Principalul factor care influenţează ocuparea persoanelor cu dizabilităţi este educaţia. Nu există diferenţe între persoanele cu dizabilităţi şi populaţia generală în ceea ce priveşte tipul de angajator: 61% din persoanele cu dizabilităţi sunt angajate în sectorul privat, 31% în sectorul public ş doar 1% lucrează în unităţi protejate. Nivelul de educaţie al persoanelor cu dizabilităţi influenţează în mod considerabil şansele acestora de a-şi găsi un loc de muncă.

Deşi, în România, numărul persoanelor cu dizabilităţi care au un loc de muncă a crescut constant începând cu 2003, de la aproape 9.600 de persoane la peste 40.000 în 2016, mai sunt încă multe de făcut în acest domeniu.

Apreciez că trebuie adoptată o viziune care să depăşească nivelul de instituţionalizare şi de excludere a persoanelor cu dizabilităţi din orice formă de muncă la dezvoltarea de forme alternative, prin care aceşti cetăţeni să devină activi, din punct de vedere social şi economic.

În urma intervenţiilor legislative pe care le-am realizat pentru copiii cu dizabilităţi, toţi elevii din România, începând de la clasa pregătitoare şi până la gimnaziu, sunt testaţi începând din 2017, în fiecare an, în vederea depistării riscului de dezvoltare a perturbărilor de limbaj şi de exprimare. În cazul identificării unor probleme specifice dislexiei şi disgrafiei, dificultăţi de vorbire, probleme de citire, sau probleme specifice discalculiei, afectarea percepţiei de însuşire a abilităţilor matematice, li se asigură suport psihopedagogic de specialitate.

Am făcut demersuri încă din legislatura trecută şi am reuşit ca, începând cu anul şcolar 2017-2018, elevii cu cerinţe educaţionale speciale să beneficieze de utilizarea echipamentelor şi softurilor asistive în susţinerea examenelor de orice tip şi nivel.

Cu toate acestea, avem nevoie de realizarea mai multor programe pentru persoanele cu dizabilităţi, diferenţiate pe tipuri de handicap, pe vârste şi pe regiuni ale ţării, de crearea unor centre locale de reinserţie profesională a persoanelor cu dizabilităţi, pentru orientare în funcţie de aptitudini şi de calificări, şi de o consultare periodică a organizaţiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilităţi.