Parliamentary debates

Domnul Nicolae Georgescu:

"2 aprilie, Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului"

Rezoluţia 62/139 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a fost cea care a instituit Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, pe data de 2 aprilie. Iniţiativa a fost realizată la propunerea reprezentanţilor statului Qatar, fiind ulterior susţinută de toate statele membre şi adoptată în cea de-a 76 şedinţă plenară, la 18 decembrie 2007.

Rezoluţia Zilei Internaţionale de Conştientizare a Autismului are patru mari componente: stabilirea zilei de 2 aprilie ca fiind Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, care să fie respectată anual, începând cu 2008; participarea tuturor organizaţiilor ONU, a statelor membre, a ONG-urilor şi a tuturor organizaţiilor publice şi private la celebrarea acestei zile; creşterea gradului de conştientizare a autismului la toate nivelurile societăţii, inclusiv la nivelul familiilor; transmiterea acestui mesaj tuturor statelor membre şi celorlalte organe ale ONU de Secretarul General al ONU.

Autismul este o dizabilitate de dezvoltare care durează întreaga viaţă, se manifestă din primii 3 ani de viaţă şi rezultă dintr-o tulburare neurologică afectând funcţionarea creierului, afectând mai ales copiii, indiferent de sex, rasă sau statut socio-economic şi este caracterizată prin deficienţe în interacţiunea socială, probleme în comunicarea verbală şi nonverbală şi comportamente, interese şi activităţi restricţionate şi repetitive - Clasificarea Statistică Internaţională a Bolilor şi Problemelor de Sănătate adiacente, revizuirea a 10-a [ICD-10], subcategoriile F84.0 şi F84.1, confirmată de cea de-a 43-a Adunare Mondială a Sănătăţii, în mai 1990.

Ţinând cont de prevederile Convenţiei privind Drepturile Copilului, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare şi cele ale Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, cu modificările ulterioare, potrivit cărora copiii cu dizabilităţi trebuie să se bucure de o viaţă deplină şi decentă, în condiţii care asigură demnitatea, promovează autonomia, self-reliance şi facilitează participarea activă a copilului în comunitate, ca şi beneficiul deplin al tuturor drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale într-un mod egal cu ceilalţi copii este necesar să se acorde o mai mare atenţie autismului, în particular, şi tuturor tipurilor de dizabilităţi, în general.

Datele publicate de asociaţia internaţională Autism Europe, la data de 2 aprilie 2018, arată că în Europa sunt aproximativ 7,4 milioane de persoane în spectrul autismului - 1% din populaţie, conform studiilor privind prevalenţa. Autism Europe a efectuat un studiu în întreaga Europă, în 2017, pentru a evalua principalele provocări cu care se confruntă persoanele cu autism. Se pare că, în toate ţările, la niveluri diferite, persoanele cu autism şi familiile lor întâmpină dificultăţi similare în accesarea unui diagnostic, a educaţiei incluzive adaptată nevoilor lor, a ocupării forţei de muncă, a sprijinului orientat spre persoană şi pe întreaga durată a vieţii, dar şi lipsei serviciilor, pentru a le asista în momente de tranziţie pe tot parcursul vieţii.

Tulburările spectrului autismului în Europa, ASDEU, este un program de trei ani, condus de un consorţiu format din 20 de grupuri din 14 ţări, finanţat de Comisia Europeană pentru cercetarea diagnosticului, prevalenţei şi intervenţiilor în domeniul autismului. ASDEU a primit 2,1 milioane de euro de la Direcţia Generală a Sănătăţii şi Consumatorilor din cadrul Comisiei Europene, DG-SANCO, pentru a spori înţelegerea şi îmbunătăţirea răspunsurilor la autism. Acesta va studia prevalenţa autismului în 12 ţări din Uniunea Europeană; va analiza costurile economice şi sociale ale autismului; va revizui recomandările existente şi va elabora propuneri pentru programele de detectare timpurie; va valida biomarkeri pentru tulburare şi va îmbunătăţi înţelegerea diagnosticului, a îngrijirii şi sprijinului eficient pentru adulţi şi persoanele în vârstă cu autism. În program sunt incluse universităţi, organizaţii de caritate şi instituţii de experţi, din România participând Institutul Naţional "Victor Babeş".

România, ca stat membru al Uniunii Europene, susţine profunda îngrijorare a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la rata ridicată a autismului la copiii din toate regiunile lumii, la dificultăţile de dezvoltare pentru îngrijirea sănătăţii, educaţiei, instruirea pe termen lung şi a programelor de intervenţie, dar şi la impactul său copleşitor asupra copiilor, familiilor lor, comunităţilor şi societăţilor.

De aceea, ţara noastră face eforturi pentru a crea cadrul legislativ care să permită diagnosticarea, prevenirea şi tratarea acestor dizabilităţi.

Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale, adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, cu modificările şi completările ulterioare, vizează organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de terapie comportamentală, în scopul stabilirii unui cadru juridic adecvat, corelat cu legislaţia internaţională, care să permită aplicarea acestor terapii pacienţilor minori şi adulţi diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist, TSA, cu sindromul hiperkinetic cu deficit de atenţie, ADHD, şi cu Sindromul Down.

La 29 noiembrie 2017, Guvernul României a aprobat Strategia naţională pentru sănătatea mintală a copilului şi adolescentului 2016-2020, care pune accent pe componenta de prevenire a tulburărilor mintale în rândul acestui segment de populaţie, spre deosebire de sistemul public actual de servicii în acest domeniu, orientat mai mult spre curativ, în detrimentul prevenţiei. Strategia urmăreşte reducerea riscurilor şi incidenţei problemelor şi tulburărilor de sănătate mintală în rândul copiilor şi al adolescenţilor, iar în cazul celor cu risc sau cu tulburări de sănătate mintală - o funcţionare adaptată în societate, pe cât posibil în mod activ şi independent, precum şi refacerea echilibrului grupului social, familial şi profesional în care aceştia trăiesc.

Totodată, Guvernul României a stabilit, în şedinţa din 29 martie 2018, noi măsuri pentru susţinerea ONG-urilor, prin asigurarea finanţării de care au nevoie. Astfel, microîntreprinderile care fac sponsorizări pentru asigurarea finanţării activităţii organizaţiilor nonprofit, care sunt furnizori de servicii sociale, acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, vor putea beneficia de deducerea sumelor aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul de 20% din impozitul datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective. Contribuabilii, persoane juridice, care fac sponsorizări/mecenat sau acordă burse private şi scad aceste sume din impozitul pe profit sau pe venit, vor întocmi o declaraţie informativă cu beneficiarii acestor sume pentru monitorizarea şi controlul părţii din impozitele alocate, astfel încât să se asigure cheltuirea fondurilor primite de beneficiari, numai în scopul pentru care aceştia s-au înfiinţat sau în scopul pentru care au fost alocate, după caz.

În cazul persoanelor fizice, se majorează, de la 2% la 3,5%, cota din impozitul pe venit, care poate fi donată pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale, acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat. Mai exact, aceşti contribuabili au posibilitatea să dispună cu privire la destinaţia unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual, după cum urmează: în cotă de 2% pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, sau în cotă de 3,5% pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale, acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în condiţiile legii.

Este necesară înţelegerea impactului pe care incluziunea socială, accesul la educaţie şi intervenţiile specializate îl au asupra dezvoltării şi maximizării potenţialului fiecărei persoane cu autism. Totodată, trebuie să avem o legislaţie clară, unitară, care să reglementeze drepturile persoanelor cu autism, o infrastructură completă de servicii, intervenţii specializate care să ajute aceste persoane să-şi crească abilităţile pentru a fi autonome.

Este tot atât de importantă şi schimbarea profundă la nivelul mentalităţii generale a populaţiei, care se poate realiza doar prin furnizarea de informaţii cu privire la toate tipurile de dizabilităţi. Doar printr-o schimbare la nivelul întregii societăţi româneşti se pot crea bazele unei structuri care să ajute în adevăratul sens aceste persoane.

Mottoul Uniunii Europene, "Unitate în diversitate", a fost folosit pentru prima dată în anul 2000, poate a promova nu doar pacea şi prosperitatea, acceptând culturile, tradiţiile şi limbile atât de diverse ale continentului nostru, dar şi modul nostru unic de a fi şi a exprima.