Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 2014
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.80/2014
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 2014 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.34 | Rodica Nassar - declaraţie politică cu referire la "24 iunie - Ziua internaţională de luptă împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri"; | ![]() |
||
|
"24 iunie - Ziua internaţională de luptă împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri" În fiecare an, începând din 1987, pe data de 26 iunie celebrăm Ziua internaţională de luptă împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri. Această zi a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU, ca o expresie a implicării acestei organizaţii în consolidarea acţiunilor şi cooperării la nivelul statelor membre, pentru a atinge obiectivul de a avea o societate fără consum abuziv de droguri. Cu acest prilej, Organizaţia Naţiunilor Unite atrage atenţia opiniei publice şi guvernelor din întreaga lume faţă de o stringentă şi actuală problemă de sănătate publică - consumul de droguri. Adolescenţii şi tinerii adulţi sunt categorii deosebit de vulnerabile la consumul de droguri ilicite. Prevalenţa consumului de droguri în rândul tinerilor este de 2 ori mai mare decât în rândul populaţiei generale. Presiunea grupului pentru a experimenta drogurile ilicite este puternică, iar stima de sine este adesea scăzută. De asemenea, cei care consumă droguri ilicite tind să fie dezinformaţi sau incorect informaţi, sau insuficient de conştienţi privind riscurile pentru sănătate ale acestui consum. În timp ce unele droguri sunt utilizate sub supraveghere medicală, în scop terapeutic, altele sunt droguri ilicite şi sunt folosite de unele persoane pentru alte motive. Fiind substanţe naturale sau sintetice, solide, lichide sau gazoase, odată pătrunse în organism - ingerate, inhalate sau injectate -, drogurile modifică percepţia propriei persoane şi a realităţii din jur, schimbând modul de a simţi, de a gândi şi comportamentul. Efectele negative asupra sănătăţii variază în funcţie de tipul de droguri consumate, dozele administrate, precum şi de frecvenţa utilizării. Toate drogurile ilicite au efecte fizice imediate, dar pot, de asemenea, împiedica grav dezvoltarea psihică şi emoţională în rândul tinerilor. A adopta un stil de viaţă sănătos înseamnă a face alegeri care să fie benefice trupului şi minţii. Pentru a face alegeri sănătoase, tinerii au nevoie de informare şi îndrumare de la persoane competente, cu privire la riscurile la care se expun prin consum de droguri. În lume, aproximativ 200 de milioane de oameni consumă droguri cel puţin o dată pe an. Dintre aceştia, 25 de milioane sunt consideraţi dependenţi de droguri. În fiecare an, 200.000 de persoane mor din cauza bolilor legate de droguri. Potrivit Raportului elaborat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, România prezintă cele mai scăzute prevalenţe pentru consumul unor importante categorii de droguri. Astfel, prevalenţa consumului de droguri în populaţia de 15-64 de ani este de 1,7% pentru toate tipurile de droguri ilegale: marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, amfetamine, halucinogene, heroină şi alte opiacee. Prin extrapolare, 300.000 de persoane au consumat cel puţin o dată unul dintre aceste droguri. Dacă se iau în considerare şi medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive), acest procent ajunge la 8,6% (adică aproximativ 1.300.000 de persoane). Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy - 0,4%, heroină - 0,1%, halucinogene - 0,1%, cocaină - 0,1%. Decesele cauzate de consumul de droguri plasează România pe locul 10 dintr-o listă de 28 de ţări, cu 16 decese raportate în anul 2006. Ţările cu cele mai puţine decese au fost: Ungaria, Bulgaria, Cehia, Franţa, Polonia, Ţările de Jos şi Italia. Cele mai multe decese s-au înregistrat în Austria (35 de cazuri), Marea Britanie (47 de cazuri), Norvegia (52 de cazuri), Luxemburg (60 de cazuri) şi Estonia (73 de cazuri). Din statisticile de mai sus reiese că utilizarea drogurilor a devenit, din nefericire, o caracteristică şi pentru ţara noastră în ultimii ani. Consumul de droguri cauzează disfuncţii cerebrale grave, tulburări de dezvoltare şi de comportament. Adolescenţii care consumă droguri au, deseori, o anumită dificultate în stabilirea propriei identităţi, a relaţiilor interumane, în dobândirea unei independenţe fizice şi psihice normale. Abuzul de toxice afectează, de asemenea, şi abilităţile cognitive ale tinerilor, conducând la scăderea performanţelor şcolare. Încă din februarie 2010 avem cadrul legal, respectiv O.U.G. nr.6/2010 (completare şi modificare la Legea nr. 143/2000), prin care 27 de substanţe şi 9 plante au fost interzise şi asimilate drogurilor. Cultivarea, producerea, experimentarea, fabricarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, transportul, comercializarea, vânzarea, procurarea sau deţinerea acestora este sancţionată cu închisoarea. Acţiunile de informare - educare - comunicare, ce constituie campaniile din fiecare an, au drept scop încurajarea copiilor şi tinerilor noştri să pună sănătatea pe primul loc şi să stea departe de droguri, subliniind, totodată, şi importanţa unei atitudini vigilente şi responsabile din partea adulţilor. Toate aceste activităţi de prevenire oferă publicului, mai ales tinerilor, informaţii, abilităţi şi oportunităţi de care au nevoie pentru a lua decizii sănătoase, inclusiv evitarea utilizării drogurilor nocive. Părinţii, profesorii, cadrele medicale si nu numai ei se pot alătura acestor campanii. Fiecare dintre noi poate juca un rol important în promovarea sănătăţii şi in promovarea educaţiei pentru sănătate in cadrul comunităţii. |



