Parliamentary debates

Doamna Mirela Furtună:

"Summitul de la Sibiu, o oportunitate nefructificată"

Pe 9 mai, la Sibiu, a avut loc Summitul informal al şefilor de state şi de guverne din Uniunea Europeană. Pentru o zi, Sibiul a devenit adevărata capitală politică a Europei, locul unde urma să se decidă viitorul Europei şi al României.

Organizarea acestui Summit a avut doi actori importanţi, Administraţia Prezidenţială şi Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe. Aceste două instituţii au avut un rol crucial în organizarea şi desfăşurarea evenimentului. Din păcate, doar una dintre instituţii a fost reprezentată la cel mai înalt nivel.

Ştiu că există un format foarte clar cu privire la participarea la lucrările Consiliului European, dar la toate celelalte evenimente ar fi fost normal să participe şi doamna Viorica Dăncilă, în calitate de prim-ministru, gazdă şi organizator.

O reprezentare la cel mai înalt nivel atât la nivelul Preşedinţiei, cât şi la nivelul Guvernului, ne-ar fi ajutat să ne conturăm poziţii consensuale şi mai puternice la nivelul Uniunii Europene.

Unele persoane afirmă că doamna prim-ministru nu ar fi avut unde participa, având în vedere formatul lucrărilor Consiliului European. Sigur, la aceste lucrări nu ar fi putut participa, dar ar fi putut participa la mesele de lucru, la întâlnirile bilaterale şi la orice alte evenimente organizate în marja Forumului.

Totuşi, nu consider că aceasta a fost cea mai mare problemă, deşi cred că este un element cauzal al faptului că nu am reuşit să fructificăm pe deplin momentul de la Sibiu.

Două teme europene, foarte importante pentru România, trebuiau să fie discutate şi să se ajungă la o soluţie predictibilă, într-un termen rezonabil, respectiv, intrarea României în spaţiul Schengen şi ridicarea MCV.

Referitor la prima temă, care reprezintă un deziderat al întregii clase politice, cel puţin declarativ, România ar fi trebuit să intre de foarte multă vreme în Schengen, deoarece îndeplinim toate condiţiile tehnice.

Având în vedere că intrarea noastră în Schengen trebuie aprobată de toate statele membre, prin consens, depindem de o decizie politică, decizie care s-ar fi putut contura la Sibiu.

Chiar şi în aceste condiţii, exista un calendar negociat prin care România urma să intre în Schengen în două etape, prima dată cu porturile şi aeroporturile şi, ulterior, cu frontierele terestre.

Deşi domnul Klaus Iohannis, preşedintele României, nu ne-a informat că ar fi fost abordate cele două teme în cadrul discuţiilor sau dacă au fost stabilite, de principiu, anumite decizii cu privire la România în general, am aflat că au fost luate unele decizii cu privire la Schengen.

În acest sens, domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, a menţionat că la Summitul din iunie România ar putea intra cu aeroporturile în Schengen. Practic, calendarul cu două faze de intrare a devenit, după Sibiu, un calendar cu trei faze, nedefinite în timp.

Referitor la aspectul ridicării MCV, nu am aflat absolut nimic, cel mai probabil acest subiect nici măcar nu a fost atins. Menţionez doar că există în Uniunea Europeană şi alte state cu probleme mult mai mari în domeniul justiţiei şi al statului de drept, care nu au MCV.

Oricum, acest instrument, care trebuia să fie rdicat de foarte mult timp, nu are niciun rol practic, ci doar ajută anumite state să-şi motiveze deciziile politice luate în defavoarea României, vezi intrarea în Schengen. Există instrumente mult mai puternice la nivelul Uniunii Europene pentru protejarea statului de drept şi a independenţei justiţiei.

Am observat că sunt unele partide care propun un MCV extins la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, însă acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Franţa, Germania sau Italia nu vor accepta ca un astfel de mecanism să le fie aplicat, şi pe bună dreptate.

În concluzie, Summitul de la Sibiu a fost un eveniment deosebit de important pentru România, un eveniment care a pus România pe harta politică a Europei, dar în cadrul căruia nu au fost adoptate decizii importante pentru România şi pentru români, deşi ar fi fost o ocazie excelentă.