Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Execuţia bugetară din 2014 şi cea din ianuarie 2015 dovedesc sustenabilitatea noului Cod fiscal"

Noua propunere de Cod fiscal lansată în dezbatere publică de Guvernul Ponta s-a bucurat de o susţinere masivă din partea agenţilor economici, dar şi a diverşilor analişti financiari, şi asta tocmai ca urmare a necesităţii uriaşe de relaxare fiscală pe care o resimte economia românească, împovărată de taxe în timpul guvernării Băsescu-Boc-PDL. Practic, strategia cu care a venit executivul răspunde tuturor aşteptărilor agenţilor economici din România şi garantează faptul că ţara noastră ar deveni un magnet de investiţii străine.

Singurul contraargument împotriva propunerii de Cod fiscal a Guvernului a ţinut de sustenabilitatea sa. Aceiaşi agenţi de influenţă ai austerităţii, care propovăduiau cu ani în urmă tăierile de pensii şi de salarii ca singură soluţie pentru trecerea prin criză, îşi împrăştie şi acum veninul în spaţiul public, criticând reducerile de taxe şi impozite propuse în interiorul noului pachet legislativ. Ei susţin faptul că propunerea lansată de ministrul Vâlcov şi premierul Ponta ar produce o gaură mult prea mare în bugetul de stat şi, pe cale de consecinţă, nu ar fi viabilă.

Lucrurile nu stau însă aşa cum le prezintă contestatarii noului Cod fiscal, cel puţin din două motive: pe de o parte, ANAF-ul a început să se mişte mult mai bine în ultimul an, încasările fiind foarte bune, iar pe de altă parte, executivul a redus mult din risipa cheltuielilor publice, prioritizând investiţiile şi reducând cheltuielile cu bunurile şi serviciile. Aşa se face că, pe cifrele de acum, noul proiect de relaxare fiscală este perfect sustenabil.

Calculul de impact bugetar arată că pentru reducerea TVA la 20%, renunţarea la taxa pe clădiri speciale şi reducerea accizelor, ar fi nevoie în 2016 de aproximativ 6,8 miliarde de lei. Ei bine, problema pare a fi rezolvată încă din luna ianuarie 2015, când excedentul bugetar s-a situat la 3,95 miliarde de lei. Conform Ministerului Finanţelor Publice, încasările au crescut cu 4,1% faţă de aceeaşi lună din 2014, ajungând la un total de 18,3 miliarde de lei, asta în timp ce cheltuielile s-au redus cu 10,7%, ajungându-se la 14,38 miliarde de lei. Două luni precum ianuarie şi se poate acoperi întreg deficitul care s-ar crea prin reducerea acestor taxe şi impozite, în condiţiile în care s-ar oferi un uriaş balon de oxigen economiei şi s-ar crea foarte multe locuri de muncă.

De altfel, sustenabilitatea bugetară a noului Cod fiscal este dată şi de track record-ul solid al Guvernului Ponta. În 2014 încasările bugetare au crescut cu 6,7%, ajungându-se la un plus de 13,4 miliarde de lei, mult peste eventualul impact net pe care l-ar avea reducerile de taxe şi impozite, şi asta fără a lua în considerare efectele pozitive pe care această relaxare fiscală le va genera în economie. Bazându-ne pe un plus moderat de încasări în 2015, de aproximativ 8 miliarde de lei, orice se poate spune, dar nu că Guvernul Ponta nu va fi în stare să genereze fondurile necesare sustenabilităţii noului Cod fiscal, şi asta cu atât mai mult cu cât există deja exemplul reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, căreia PNL şi Traian Băsescu s-au opus, spunând că nu se poate face.

În toată această dezbatere, singurul lucru care nu poate fi înţeles este opoziţia PNL faţă de acest proiect, în condiţiile în care este clar caracterul profund liberal. Pare că liberalii, după ce i-au înghiţit pe PDL-işti, s-au transformat în nişte apologeţi ai austerităţii, aşa cum se vede de altfel şi din proiectul de guvernare cu care au venit în faţa românilor, Cătălin Predoiu devenind un fel de Emil Boc 2. Atitudinea PNL pare să fie rezultatul aceleiaşi metehne a politicienilor români, care sunt dispuşi să bage beţe-n roate pentru un pumn suplimentar de voturi, chiar dacă ştiu că măsurile celor aflaţi la guvernare sunt bune pentru ţară.