Parliamentary debates

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

"România are nevoie de minimum 50 de poli de dezvoltare"

Executivul a stabilit în anul 2008, prin H.G. nr. 998/2008, completată prin H.G. nr. 1149 din 18 septembrie 2008, polii de creştere în număr de 7 (Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov) şi polii de dezvoltare urbană în număr de 13 (Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila, Galaţi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş), în cadrul cărora se realizează cu precădere investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională.

"Coincidenţa" face ca ecuaţia 7 + 13 = 20 de poli de creştere şi dezvoltare să se plieze concepţiei de regionalizare a PDL-ului. Ne aducem aminte că aceştia au lansat ideea desfiinţării judeţelor actuale şi crearea a 20 de judeţe mai mari care să se constituie ulterior în regiuni de dezvoltare.

Provin dintr-un judeţ al cărui municipiu de reşedinţă, ca multe altele, de altfel, nu a fost inclus pe lista de mai sus. Consecinţa tristă: investiţiile din programele cu finanţare comunitară şi naţională ne vor ocoli, fiind astfel condamnaţi la subdezvoltare regională şi exodul forţei de muncă.

Susţin cu tărie concepţia prezentată recent de către vicepremierul Liviu Dragnea. Susţin concepţia unei regiuni multipolare în cadrul căreia toate municipiile reşedinţă de judeţ vor trebui să joace rolul unui pol de dezvoltare regională.

În acelaşi timp, devine evident conflictul de logică între situaţia consacrată prin H.G.-urile amintite şi proiectul Guvernului USL privind stimularea procesului de multipolaritate a dezvoltării regionale.

Ca atare, afirm răspicat că se impune o decizie politică de modificare a actului normativ de desemnare a polilor de dezvoltare urbană, pentru a adăuga listei şi alte centre care să respecte concepţia de dezvoltare regională multipolară.

Nu vreau să insist pe motivele care au generat, la momentul respectiv, hotărârea prin care au fost stabilite cele 13 municipii ca poli de dezvoltare urbană.

Susţin cu tărie că potrivit unor criterii obiective, printre care aş enumera poziţia geografică şi accesibilitatea, istoria, potenţialul uman, capacitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, serviciile publice oferite, capacitate de asociere administrativă, există condiţiile lărgirii listei polilor de dezvoltare urbană cu centre noi, adaptate noii concepţii de dezvoltare regională.

Şi, de ce nu, toate municipiile reşedinţă de judeţ omise anterior, printre care aş enumera Târgovişte, Bistriţa, Târgu Jiu, Buzău sau alte municipii şi oraşe, mai noi sau mai vechi, dar importante pe harta dezvoltării regionale durabile a României, pot fi incluse în lista polilor de dezvoltare. Măsura ar veni în întâmpinarea intenţiilor declarate de atenuare a dezechilibrelor de dezvoltare regională, a regiunilor multipolare, respectiv crearea unei structuri spaţiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial.

E de datoria noastră să propunem o astfel de abordare şi să insistăm ca demersul să devină prioritar pe agenda Executivului.