Parliamentary debates

Domnul Dorel Covaci:

"Biserica şi statul, în comuniune, la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei"

Creştinismul şi-a adus o contribuţie majoră la dezvoltarea civilizaţiilor lumii, la stabilirea şi implementarea sistemului de valori universale.

Este un fapt simbolic că Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei, o organizaţie reprezentată la nivel mondial, aniversează 21 de ani de existenţă la Moscova, unul din vechile centre ale creştinătăţii. Evenimentul se desfăşoară în perioada 26-30 iunie 2014, iar tema dezbătută va fi "Democraţia parlamentară - creştinism - ortodoxie - valori şi concepte".

Trăim vremuri în care statele şi naţiunile se confruntă cu provocări noi, de natură economică, politică, spirituală, socială, culturală, de mediu, de securitate. Experienţa ne demonstrează că ele trebuie abordate prin eforturi coordonate, asistenţă mutuală, comunicare şi cooperare.

De-a lungul istoriei, am învăţat că pacea planetară este starea de fapt fără de care dorinţele şi aspiraţiile fiinţei umane nu pot fi realizate; ea uneşte oameni, popoare şi creează premisele pentru cooperare şi prosperitate.

Adunarea Interparlamentară simbolizează ideea solidarităţii creştine şi a consolidării valorilor culturale comune. De la începuturile sale, Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei şi-a orientat activitatea în concordanţă cu valorile şi principiile umanitare universale, a servit cauza cooperării între popoare şi a găsirii unor răspunsuri şi soluţii eficiente la provocările momentului. În cei 21 de ani de existenţă, Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei s-a preocupat de dialogul intercultural, dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor interumane nealterate, apărarea drepturilor omului, ale minorităţilor religioase şi naţionale, solidaritate, cooperare, cunoaştere şi înţelegere mutuală, coexistenţa popoarelor în pace şi bună înţelegere, acomodarea realităţilor globalizării, eradicarea fenomenelor care ţin de intoleranţa religioasă şi etnică, naţionalismul extrem.

Principiile comune ale toleranţei şi solidarităţii, ale dialogului interreligios şi ale eforturilor conjugate pentru pacea şi prosperitatea popoarelor se aplică în contextul respectării standardelor morale şi etice, pentru a aduce laolaltă state şi oameni, iar biserica joacă un rol important în acest proces.

Biserica are nu doar un rol la nivel naţional, în consolidarea coeziunii naţiunii şi prezervarea identităţii naţionale, ci şi acela de a promova stabilirea unor relaţii culturale eficiente cu alte religii şi popoare, înţelegerea şi respectarea valorilor lor spirituale, culturale şi istorice.

Din primele secole, Biserica a constituit un pilon pentru stat, un al doilea administrator şi organizator la nivel naţional în situaţii de criză politică, un contributor preţios la consolidarea unităţii popoarelor, la dezvoltarea şi prezervarea culturii, artei, ştiinţei, educaţiei, conştiinţei naţionale.

Unele dintre problemele majore ale vremurilor noastre îşi trag seva din încercarea de a implementa ideea de stat secular, de separare a bisericii de stat, care duce, inevitabil, la alienarea structurilor de stat de instituţiile religioase, la indiferenţă faţă de problemele religioase şi spirituale. Din nefericire, aceste încercări se află tocmai la baza problemelor pe care statul încearcă să le rezolve de unul singur.

Pe această direcţie, considerăm extrem de bine-venită iniţiativa Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei, care reuneşte pe acei politicieni deschişi la rezolvarea problemelor vitale, ce au consecinţe grave în sfera politicului, economicului, socialului, spiritualului, dar şi a altor domenii relevante.

Meritul Adunării Interparlamentare este de a pune laolaltă politica şi credinţa, activitatea legislativă şi grija pentru oameni, căutând să lărgească înţelegerea şi asimilarea spiritualităţii în lume şi să întărească valorile tradiţionale creştine în legislaţiile naţionale.

Interacţiunea parlamentarilor din state diferite, în cadrul Adunării, creează un precedent şi chiar o garanţie pentru pace şi fraternitate între statele participante şi conduce la depăşirea tensiunilor şi neînţelegerilor, care, de multe ori, survin ca o consecinţă a unor erori de percepţie sau interpretare.

Este esenţială cooperarea între stat şi biserică pentru rezolvarea problemelor: sărăciei, şomajului, migraţiei forţei de muncă, sănătăţii precare, categoriilor defavorizate, cu dizabilităţi, bătrânilor, copiilor, violenţei în familie, delincvenţei juvenile, destrămării familiilor etc. În calitate de instituţie sau organizaţie care aplică politicile sociale, Biserica devine parte funcţională a societăţii civile şi poate contribui la furnizarea unor servicii sociale mai puţin costisitoare, comparativ cu cele finanţate prin bugetele publice. Statul poate valorifica experienţa îndelungată a Bisericii, vocaţia sa definitorie de a sluji pe cei aflaţi în nevoi sau suferinţe, dar şi credibilitatea de care se bucură în rândul oamenilor, pentru a aplica măsurile de asistenţă socială cu succes, pentru a crea o societate mai bună şi un nivel de trai favorabil pentru cetăţeni. În această direcţie, este obligatorie funcţionarea, la nivel naţional, a unor organisme consultative, care să reunească reprezentanţi ai cultelor religioase, ai Ministerului Muncii şi ai Secretariatului pentru Culte, care să acţioneze sinergic pentru îmbunătăţirea, la nivel material şi spiritual, a vieţii oamenilor.