Parliamentary debates

Doamna Cristina Burciu:

"Normele de protecţie a siguranţei financiare a românilor, întărite la nivel european"

Parlamentul European a adoptat noi norme cu rol în consolidarea rezilienţei cibernetice la nivelul Uniunii Europene (UE). Modificările au fost efectuate în scopul unui răspuns integrat al ţărilor UE în faţa ameninţărilor din ce în ce mai intensificate legate de digitalizare şi atacurile cibernetice.

În aceste condiţii, Comisia Europeană a elaborat propunerea de înlocuire a Directivei pentru Securitatea Informaţiei şi Reţelelor (Network and Information Security Directive - NIS). Sunt consolidate astfel dezideratele de securitate, de abordare a securităţii lanţurilor de aprovizionare, de raţionalizare a obligaţiilor de raportare şi de introducere a unor măsuri de supraveghere, dar şi a unor cerinţe de aplicare mai stricte, inclusiv sancţiuni armonizate în întreaga UE.

Prin adoptarea Directivei "NIS2", Parlamentul European impune statelor membre înăsprirea regulilor în domeniul materiilor de securitate cibernetică pentru gestionarea riscurilor, precum şi în ceea ce priveşte raportarea şi schimbul de informaţii. Se urmăreşte consolidarea răspunsului ţărilor Uniunii Europene la incidente, securitatea lanţului de aprovizionare, criptare şi divulgare a vulnerabilităţilor.

Această directivă presupune adoptarea unor măsuri suplimentare de protecţie în domeniul securităţii de către sectoarele esenţiale, respectiv energia, transporturile, unităţile bancare, sănătatea, infrastructura digitală, administraţia publică şi sectorul spaţial. Noile norme impuse de Directiva "NIS2" vor proteja sectoarele importante, precum serviciile poştale, gestionarea deşeurilor, substanţele chimice, produsele alimentare, fabricarea de dispozitive medicale, electronice, utilaje, autovehicule şi furnizorii digitali.

De asemenea, Directiva aduce schimbări vitale în procedurile de instruire permanentă a personalului în domeniul securităţii cibernetice, utilizarea criptării, utilizarea soluţiilor de autentificare cu mai mulţi factori şi introducerea de comunicaţii securizate de voce, video şi text.

În acelaşi context, Parlamentul European a adoptat şi Regulamentul european pentru Rezilienţă Operaţională Digitală (Digital Operational Resilience Act - DORA), cu caracter de lege, prin care vor fi armonizate şi consolidate cerinţele de rezilienţă operaţională digitală pentru sectorul serviciilor financiare al UE. Noile norme DORA se vor aplica băncilor, furnizorilor de plăţi, furnizorilor de monedă electronică, firmelor de investiţii, furnizorilor de servicii de criptoactive, precum şi furnizorilor terţi de servicii de tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor care sunt reglementaţi la nivelul UE.

Este evident că instituţiile financiare şi companiile, inclusiv cele care funcţionează în spaţiul crypto, deţin informaţii extrem de sensibile despre clienţi. În aceste condiţii, consider fundamental ca măsurile de securitate digitală la nivelul UE să fie aplicate unitar, pentru a face faţă ameninţărilor existente în prezent, care s-au multiplicat şi diversificat.

În ţara noastră, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, autoritatea competentă la nivel naţional pentru securitatea reţelelor şi sistemelor informatice, împreună cu Banca Naţională a României (BNR) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vor stabili condiţiile optime pentru asigurarea securităţii cibernetice a reţelelor şi sistemelor informatice specifice sectorului bancar şi a infrastructurii pieţei financiare.

Apreciez adoptarea acestor acte normative de către organismele europene, menite să aplice decizii de protecţie mai consistente pentru cetăţeni, astfel încât informaţiile financiare ale fiecărui român să fie în deplină siguranţă.