Parliamentary debates

Domnul Marian Cruşoveanu:

"8 decembrie - o zi tristă pentru Proiectul european"

Ziua desfăşurării lucrărilor Consiliului JAI din 8 decembrie a concentrat 11 ani de speranţe şi aşteptări. Toţi românii au urmărit cu sufletul la gură evoluţia negocierilor din marja acestei întâlniri a miniştrilor de interne, cu gândul că, la finalul zilei, României i se va face dreptate după o perioadă lungă de timp, în care s-a aflat la poarta statutului de ţară membră a Uniunii Europene cu drepturi depline.

Deşi am făcut toate eforturile necesare pentru a îndeplini condiţiile tehnice aderării la spaţiul Schengen, s-a demonstrat că nu toată lumea doreşte ca ţara noastră să fie pusă pe picior de egalitate cu restul statelor membre UE, şi chiar unele non-UE. Prin vocea cancelarului său şi prin votul ministrului de interne, statul austriac a aruncat în aer munca întinsă pe ani buni a românilor care s-au străduit ca România să se achite de toate obligaţiile sale legale în vederea aderării la zona Schengen. Mai mult, alături de statul olandez, care făţarnic s-a agăţat de existenţa Bulgariei în moţiunea supusă votului, Austria a creat o breşă gravă în conceptul european al solidarităţii şi bunei cooperări între statele membre. România a fost întotdeauna un stat care în politica sa externă s-a ghidat după principii precum cooperarea loială cu aliaţii şi prietenii săi, negociere deschisă, raţiune şi înţelegere, chiar în momente în care ţara noastră nu avea nimic de câştigat. Însă ni s-a demonstrat că nu aceasta e abordarea corectă. De aceea, îmi doresc ca reprezentanţii statului şi cei cu atribuţii în diplomaţie şi urmărirea directă a intereselor ţării noastre să analizeze în profunzime ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, săptămâna trecută. Avem nevoie de o schimbare de filosofie în politica externă, la 180 de grade. România, prin reprezentanţii săi, va trebui să pună interesele naţionale înaintea oricărui principiu şi să urmărească cu prioritate obiectivele pe care le poate atinge statul nostru din nevoia altor state de a obţine sprijinul românesc.

Nu ne doream să se ajungă aici, dovadă acribia cu care am căutat să ne îndeplinim angajamentele în dosarul Schengen. Am fost naivi să credem că valorile şi principiile noastre sunt şi valorile tuturor celorlalte state europene, dar, din nefericire, 8 decembrie ne-a demonstrat contrariul. Când se va scrie istoria recentă a spaţiului european, nume precum Karl Nehammer sau Gerhard Karner vor trebui bine menţionate în categoria celor care au încercat să erodeze o idee născută din tenebrele războiului mondial, o idee care a adus peste 70 de ani de pace şi prosperitate pe acest continent, greu încercat în lunga sa istorie.