Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 2, 1999
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 2, 1999 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 2, 1999
| 1. | Intervenţii ale domnilor deputaţi: | ![]() |
|||
![]() |
1.4 | Lazăr Lădariu - replică la intervenţii anterioare ale domnului deputat Kerekes Karoly; | ![]() |
||
| ................................................ |
|
Din partea Grupului parlamentar P.U.N.R. are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu. |
|
Doamnă preşedintă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Neinspirat, ca de obicei, hotărât să se arunce cu capul înainte, de bunăvoie, într-un bazin fără apă, deputatul U.D.M.R.-ist radical Kerekes Karoly se dedă, fără a-i pomeni măcar vreodată numele, la a treia replică, aşezându-se în penibila postură de avocat şi supus al satanei în sutană, Tokes Laszlo, navetistul permanent în trenul de Budapesta, cel care, recent, după gura lumii şi peniţa presei, a fost surprins, dacă ar fi să ne luăm după o sintagmă, "într-o poziţie nefirească" cu o şturlubatică şi focoasă enoriaşă, suită, se ştie din ce motive, tocmai pe scaunul şi biroul episcopal. Identificându-se, se vede, până la contopire, cu dragii lui radicali iredentişti, pe numele lor Tokes Laszlo, Katona Adam, Solosi Sandor, Tokes Andras, Tibor Torro, Csapo Iozsef, Imre Rizbai, Borbely Zsolt, Csaba Bardoczi, Kolcsar Sandor, Santha Pal Vilmos, care ţin de fiecare dată să pună pe foc răbdarea românilor, jigniţi şi umiliţi în propria lor ţară, domnul Kerekes Karoly mă include printre "intervenienţii notorii" pe tema pericolului maghiar, considerat de el "imaginar". Motivul esenţial al ofensării lui pare a fi poziţia mea absolut firească şi logică pentru un parlamentar P.U.N.R., animat de o doctrină naţională, în legătură cu Forumul cetăţenesc de la Miercurea Nirajului şi inepţiile pe acolo vehiculate. Şi pentru că, la un moment dat, Kerekes Karoly foloseşte, falsificând realitatea, sintagma, "demonstraţii cu lumânări şi cărţi", pentru a sugera caracterul paşnic, atunci când se referă la mişcările lor revendicative, noi le spunem "privilegii", avem dreptul la recursul la istorie. Cât de paşnici au fost, uneori, unii maghiari, noi ştim prea bine. Pe cine oare vrea să mintă domnul Kerekes Karoly, cel care de dragul radicalilor compromişi îi vrea orbi pe românii unei ţări întregi, confundându-i Guvernul cu Guvernul nepăsător antinaţional. Imprudentul Kerekes Karoly, ca de obicei, îndatorat până peste cap şi peste urechi radicalilor, vrându-ne fără memorie, se face că nu pricepe că românii ardeleni pot ierta, dar nu şi uita nici pe cei 40.000 fraţi ucişi în 1848-1849, nici cele peste 250 sate, biserici şi mânăstiri arse şi distruse, nici crimele şi bestialităţile de la Sighiştel, Ip şi Treznea, Moisei şi Sărmaşu, Zetea şi Dealu, nici jignirile şi ofensa aduse românilor, prin separatismul şcolar şi universitar, nici tentativa de lovitură de stat şi de refacere a Regiunii Autonome Maghiare din 20 martie 1990, nici profanările de monumente, statui şi incendierea de case la Târgu Mureş şi Sovata, nici încercările de dezmembrare a României, prin enclave etnice, universitate maghiară, cerute la Cernatul de Jos, Valea lui Mihai şi Miercurea Nirajului, nici ca avocatul Kincses Elod, proaspătul preşedinte al Filialei Mureş a U.D.M.R., unul dintre principalii vinovaţi pentru cele întâmplate în 1990 în capitala suferinţei româneşti, nici că Peter Denes a vrut să-i taie capul lui Marian Munteanu cu securea în iunie 1990, nici că primarul Fodor Imre, creatorul de tensiuni, prin inscripţii bilingve, indicatoare rutiere, ecusoane stupide şi concursuri ilegale, tinzând să se substituie magistraţilor, vrea să scape de doamna secretar al primăriei, Iuliana Popa, pentru că, zice el, "dânsa are o atitudine negativă faţă de scopurile urmărite de noi". Înţelegem şi admitem că domnul Kerekes Karoly nu mă poate suferi ca om, că-i stau ca spinul în ochi şi cuiul în pantof, dar să fie atât de lipsit de respect faţă de istoria unui neam, faţă de temerile românilor ardeleni, este cu totul altceva. Cât despre grija faţă de "imaginea P.U.N.R.", la Mureş, mai ales, partid care în martie 1990, alături de "Vatra Românească" le-a stat în coastă, fiind nuca tare în care şi-au rupt dinţii udemerişti şi a fost stânca de care s-a spart valul iredentist, ce să-i mai spunem? Să nu-şi fi apropiat nici măcar acea parte a înţelepciunii populare româneşti în legătură cu "Câinele care moare de drum lung şi personajul care piere de grija altuia"? Vă mulţumesc. |
|
Da. Şi noi vă mulţumim. |



