Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Ţurlea, se pregăteşte domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pe 18 iunie 1932 şi pe 21 iulie 1932, Guvernul Vaida Voevod, al PNŢ-ului, a transmis Societăţii Naţiunilor 2 scrisori, solicitând asistenţă tehnică pentru ameliorarea situaţiei economice şi financiare a României. Aşadar, guvernul ţărănist de atunci cerea instituirea unui control internaţional, punerea ţării sub tutelă.

Comisia de experţi condusă de Charles Rist a impus:

1. Economii severe în toate dmeniile.
2. Concedieri masive în instituţiile de stat.
3. Restrângerea plăţii salariilor.
4. Anularea unor legi cu caracter social, ca Legea conversiunii datoriilor agricole.

Deşi erau împotriva interesului naţional şi reprezentau o gravă ştirbire a suveranităţii României, aceste cereri au fost acceptate de către Guvernul PNŢ. Mai mult, acesta se angaja ca orice reformă preconizată să fie făcută doar cu avizul prealabil al comisarului Charles Rist!

După tratative la Geneva, acordul a fost încheiat în ianuarie 1933. Este cunoscut în istorie sub denumirea de "Planul de la Geneva".

Trădarea intereselor României de către PNŢ a produs mari frământări sociale, chiar în interiorul partidului. Respectiv, s-a creat un curent ostil, care a generat dizidenţa lui Grigore Iunian. Noul guvern, format de Partidul Naţional Liberal, a anulat acordul infam din 1934. Este un moment pozitiv în istoria Partidului Naţional Liberal.

După 77 de ani de la acest nefericit moment din istoria României, reajuns la putere, PNŢ este gata să accepte din nou un plan de punere a ţării sub tutela internaţională. Prin vocea Comisarului european pentru extindere, s-a făcut României propunerea de instituire a unui "directorat internaţional", care să o conducă. Şi PNŢ-ul l-a acceptat...

Aşadar, România, sub un prim-ministru ţărănist, a renunţat din nou la o parte a suveranităţii sale naţionale, pentru ca prăbuşirea generală în care ne-a adus guvernarea ţărănistă să fie stopată. Este o recunoaştere clară din partea Convenţiei Democrate că cei 15.000 de specialişti ai ei, cu care a înşelat alegătorii în 1996, sunt nişte nulităţi! Ei au adus România în deplorabila stare actuală şi, dorind să se menţină la putere cu orice preţ, pentru a fura în continuare din averea statului, acceptă pierderea independenţei ţării! De remarcat faptul că primul, primul care şi-a manifestat entuziasmul pentru acest plan a fost domnul Mircea Ciumara, unul din liderii PNŢCD, fost ministru, vinovat în cel mai înalt grad de situaţia în care s-a ajuns.

Am făcut şi altă dată, de la această tribună, o paralelă între guvernările ţărăniste din 1928-33 şi cea de astăzi. Şi atunci, şi acum, au provocat acelaşi dezastru general, aceeaşi corupţie majoră, aceeaşi lipsă desăvârşită de inteligenţă în conducerea ţării. Acum, se adaugă şi ultima verigă de asemănare: renunţarea la o parte din suveranitatea naţională!

Guvernele ţărăniste din 1928-33 şi guvernul ţărănist de azi sunt la fel: incapabile, corupte şi lipsite de patriotism! De aceea, doamnelor şi domnilor, vor mai trece încă 77 de ani, până va mai ajunge PNŢ în fruntea României. Mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din Opoziţie.)