Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Mincu.

Va urma domnul Kerekes Károly.

Domnul Gheorghe Ana depune la secretariat.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

În declaraţia mea politică de astăzi mă voi lega de probleme ale corupţiei din România în anul 2003.

Aproape 80% dintre români consideră că principalul obstacol al integrării României în Uniunea Europeană l-a constituit - şi-l constituie încă - problema corupţiei (sondaj 8 decembrie 2003). Numai 43,6% acuză modul de funcţionare a economiei româneşti.

Cercetări obiective publicate ale Băncii Europene de Reconstrucţie şi ale Băncii Mondiale arată că 2,6% din vânzările companiilor din România sunt cheltuieli pentru mită. Mita se dă şi la funcţionarea problemelor legate de economia României.

Companiile, în perioada 1999 şi raportul pe care-l depun la începutul anului 2003, spun că plătesc între 50,9% şi că de-abia în ultimul an - în 2002 - a scăzut la 36,7%.

În schimb, cota din vânzări alocate acestui scop, al mitei, a crescut de 1,7% la 2,6%.

John Burke, preşedintele Oficiului de luptă anti-fraudă al Comisiei Europene (OLAF), afirmă că "România este principala furnizoare de anchete privind eventuale fraude cu banii europeni".

România este o ţară cu populaţie numeroasă şi statistic vorbind este natural să existe mai multe cazuri de corupţie decât în ţările mici.

În raportul pe perioada iunie 2002 - iunie 2003, OLAF arată că România este prezentată cu fraude: fondul PHARE - 4 cazuri; fondul ISPA - 10 cazuri; fonduri SAPARD - 3 cazuri.

Quinton Quayale, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, a declarat că prea mulţi investitori străini stau deoparte pentru că se tem de efectele corupţiei, problemă extrem de gravă în România. România trebuie să-şi schimbe rapid imaginea pe plan extern şi să rezolve această problemă care afectează profitul, prosperitatea şi locul de muncă.

El dă exemplu situaţia unui investitor din România, al cărui nume nu-l dă, dar la care afacerile merg bine, însă este obligat să dea mită numeroaselor inspecţii făcute foarte frecvent, fără motive şi făcute numai pentru că ştiu că iau comisioane.

Este vital, spune el, că pentru intrarea în Europa, eliminarea corupţiei se propune. Hanne Svoboda, preşedintele Grupului parlamentar European, spune ferm că România, ca să intre în Uniunea Europeană, este obligată să blocheze corupţia.

România ocupă locul 3 în Europa şi locul 83 în lume în ceea ce priveşte corupţia.

Antidotul corupţiei este autocefalia Justiţiei, ieşirea Justiţiei de sub influenţa politicului. Aşa se pot separa puterile în stat.

Depolitizarea Justiţiei trebuie însoţită de modificări din interior, însă, pentru a-şi apăra propria sa imunitate.

Unul din factorii de luptă împotriva corupţiei este Parchetul Naţional Anticorupţie, care a dovedit aceasta printr-o serie de acţiuni.

Recent, pe 12 decembrie 2003, senatorii au hotărât că Parchetul Naţional Anticorupţie nu poate fi o structură autonomă şi nu are nici o competenţă în cercetarea şi trimiterea în judecată, mai ales a parlamentarilor.

Măsura este în totală contradicţie cu angajamentele pe care Guvernul român şi le-a asumat în faţa Uniunii Europene. Astfel, în raportul de ţară pe 2003 se vorbeşte de faptul că "Parchetul Naţional Anticorupţie răspunde de investigarea corupţiei la nivel înalt şi a corupţiei care implică funcţionarii publici", dar se consideră că activitatea sa nu trebuie periclitată de Ministerul Justiţiei în aplicarea măsurilor de luptă împotriva corupţiei. "procurorul general" nu trebuie să fie coordonatorul "activităţii penale".

Prin acţiunea sa, Senatul a făcut ca această instituţie importantă să nu mai răspundă de "corupţia la toate nivelurile" şi să nu mai aibă "independenţă operaţională".

Când s-a votat Legea de înfiinţare şi organizare a Parchetului Naţional Anticorupţie, au votat şi cei care o resping acum.

Cum se va putea bloca, atunci, corupţia la noi, care face din noi una dintre primele ţări din Europa?

Dacă analizăm datele comparativ cu celelalte ţări din lume, noi suntem numai în urma corupţiei din Kîrghistan, unde 43,7% dintre firme fac acest lucru, şi respectiv a Rusiei - unde este de 38,7%, şi a Georgiei - unde este de 37,6%.

Noi suntem la aceeaşi clasă cu Albania - 36%.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.