Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Firczak. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Deputaţii: Mircea Duşa, Horia Văsioiu, Valeriu Tabără, Romeo Raicu, Monica Iacob Ridzi, Ştefan Baban şi Vlad Gabriel Hogea au depus la secretariat declaraţii.

Domnul Gheorghe Firczak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Zilele culturii rutene, Peregu Mare, 3-5 iunie 2005".

Rutenii sunt o minoritate naţională în România, alături de celelalte 19 minorităţi cu reprezentare în Parlamentul României. Ţara noastră este singura din Europa central-răsăriteană care acordă acest drept minorităţilor naţionale, ceea ce este foarte important în procesul de afirmare a identităţii noastre, astfel că şi pe această cale aducem mulţumirile noastre poporului român, Guvernului României.

Uniunea culturală a rutenilor din România organizează anual o manifestare semnificativă: "Zilele culturii rutene". În felul acesta ne putem afirma pe deplin identitatea noastră, care, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi pe parcursul celui următor, cu puţine excepţii, a fost aprig contestată.

Din anul 2000, fiinţează Uniunea noastră şi din acel moment am obţinut importante succese, absolut necesare în procesul redefinirii identităţii rutene. Ne gândim la obţinerea prin vot a reprezentării parlamentare pentru două mandate succesive. O victorie cu ecouri deosebite o constituie integrarea rutenilor din România în marea familie a rutenilor de pretutindeni, Consiliul Mondial al Rutenilor.

În anul 2002, am devenit membri asociaţi ai acestui organism, iar în iunie 2003, la cel de al VII-lea Congres Mondial al Rutenilor, la Preşov, în Slovacia, am fost acceptaţi ca membri cu drepturi depline, având reprezentare în Consiliul Mondial al Rutenilor. În toamna anului trecut, acest organism a hotărât ca reprezentantul uniunii noastre să devină vicepreşedinte al Consiliului Mondial. Aceasta demonstrează că activitatea desfăşurată de noi toţi s-a subsumat idealurilor rutenilor din lumea întreagă, de afirmare a conştiinţei de sine.

Manifestările noastre culturale, tipăriturile editate, activitatea parlamentară demonstrează cu prisosinţă că scopul nostru coincide cu cel afirmat de rutenii de pretutindeni. Totodată, Uniunea culturală a rutenilor din România a promovat şi promovează cu consecvenţă obiectivele politice româneşti, care trebuie să determine finalizarea cu succes a integrării ţării noastre în Uniunea Europeană.

Ne bucurăm şi noi că nu peste mult timp vom fi cetăţeni europeni şi români de etnie ruteană, astfel încât să putem continua într-o diversitate continentală afirmarea identităţii noastre prin cultură şi tradiţie. Toate acestea nu fac altceva decât să apropie oamenii între ei, să se cunoască mai bine, să se respecte mai mult şi, de ce nu, să se iubească mai mult. Noi, rutenii din România, afirmăm cu convingere aceste idealuri. Zilele culturii rutene sunt un prilej de concretizare a acestor valori.

Chiar dacă sunt unii care nu ne iubesc, noi nu dorim să fim cu nimeni în polemică, dorim să respectăm pe toată lumea şi, în acelaşi timp, aşteptăm respectul tuturor, pe baza promovării unor valori umane universal consacrate.

Sufletul rutenilor de pretutindeni, începând cu epoca modernă, este Alexandr Duhnovici, care a sintetizat într-o binecunoscută formulă obiectivele noastre, înţelegând parcă avant-la-lettre vicisitudinile la care vor fi supuşi rutenii. Formula este: "Am fost, sunt şi voi rămâne rutean!" Iar eu adaug: "Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.