Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Andrian Mihei.

Se pregăteşte domnul deputat Liviu Miroşeanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Andrian Sirojea-Mihei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Ziua europeană a victimelor terorismului, prilej de reflecţie asupra ameninţărilor asimetrice la adresa securităţii României şi a regiunii Mării Negre".

În 2004, Parlamentul European a decis ca ziua de 11 martie să fie declarată Ziua Europeană a Victimelor Terorismului, după ce, în dimineaţa zilei de 11 martie 2004, zece rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri în Madrid, în patru staţii diferite. Exploziile au avut loc simultan şi au produs aproximativ 200 de morţi şi 1500 de răniţi, număr cu care devine al doilea cel mai puternic atac suferit de Europa în timpuri de pace, după atacul aerian asupra unui avion Pan Am, deasupra oraşului scoţian Lockerbie, în decembrie 1988, atentat soldat cu moartea a 270 de persoane.

La scurt timp după atentatele de la Madrid, Consiliul de Securitate a subliniat ameninţarea globală pe care o reprezintă terorismul, nevoia de cooperare şi unitate în lupta antiteroristă, consolidarea contribuţiei statelor şi organizaţiilor internaţionale interguvernamentale în lupta împotriva terorismului din întreaga lume, prin adoptarea Rezoluţiei 1530 din 11 martie 2004, prin care sunt condamnate cu vehemenţă atentatele cu bombe din Madrid, subliniindu-se faptul că acest gen de acte de terorism sunt considerate ameninţări la adresa păcii şi securităţii internaţionale, precum şi necesitatea ca responsabilii de comiterea acestora sau de sprijinirea terorismului să fie aduşi în faţa justiţiei.

Aderarea României la Uniunea Europeană a condus la o situaţie nouă pentru statele membre, aducând pentru prima oară Uniunea Europeană la graniţa cu Marea Neagră.

Securitatea şi stabilitatea din bazinul Mării Negre au fost şi ele afectate de instabilitatea politică din regiune, de declinele economice şi de fragilitatea noilor democraţii, care au generat în anumite ţări crize, tendinţe separatiste şi au condus la creşterea crimei organizate.

Marea Neagră a devenit o importantă rută de tranzit pentru resurse energetice, petrol, dar şi pentru transportul de pasageri şi de marfă, şi apare posibilitatea ca traficul maritim să poată fi folosit pentru destabilizarea securităţii regionale, pentru proliferarea traficului de persoane, prin intermediul căilor de comunicaţii maritime, pentru transferul imigraţiei ilegale de pe rutele terestre pe cele maritime.

Terorismul maritim, deşi multă vreme nu a fost tratat pe măsura importanţei sale, a apărut ca o ameninţare gravă în lume, ţintind atât nave civile, cât şi militare, porturi şi facilităţi portuare, provocând pagube materiale, pierderi de vieţi omeneşti şi blocaje economice prin sabotarea sau distrugerea facilităţilor portuare.

Calitatea României de membru NATO determină implicarea noastră în misiuni alături de aliaţi, ceea ce, în ochii unor organizaţii teroriste poate constitui un motiv de a ne privi ostil şi ne expune acţiunilor teroriste, motiv pentru care România şi Marea Neagră se constituie într-o zonă de securitate extrem de importantă, atât pentru statele membre NATO, cât şi pentru statele membre ale Uniunii Europene.

Pentru prevenirea acţiunilor teroriste în bazinul Mării Negre, guvernele trebuie să dezvolte o reţea de inteligenţă care să monitorizeze la nivel global canalele principale de navigaţie, conferind acces rapid şi eficient la informaţii.

Întărirea rolului şi responsabilităţilor autorităţilor portuare, controlul accesului, îmbunătăţirea securităţii informaţiilor şi a personalului, îmbunătăţirea securităţii navelor, mărfurilor şi a facilităţilor portuare constituie deziderate care pot fi obţinute prin cooperarea dintre actorii implicaţi, de la companiile de navigaţie, asociaţiile maritime, operatorii portuari, până la guvernele şi organismele internaţionale.

Vizita vicepreşedintelui Comisiei Europene, comisarul european pentru transporturi, Jacques Barrot, la sfârşitul săptămânii trecute, în portul Constanţa, dovedeşte interesul Uniunii Europene pentru cea mai importantă poartă maritimă pe care Europa o are la Marea Neagră.

România, ca factor direct interesat, dar şi prin prisma responsabilităţilor asumate în faţa Uniunii Europene şi a NATO, trebuie să se transforme într-un pol de promovare a valorilor libertăţii şi democraţiei în regiunea Mării Negre, să iniţieze şi să implementeze măsuri şi acţiuni de prevenire şi combatere a terorismului maritim, de luptă împotriva criminalităţii organizate în regiune, atrăgând spre România organismele implicate, cât şi fondurile pe care Uniunea Europeană le alocă pentru aceste acţiuni în regiunea Mării Negre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.