Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din partea - cum să zic, domnule deputat? Din partea ONG UDMR? Márton Árpád, unul dintre cei mai buni colegi maghiari care există în România ca parlamentari.

Domnule deputat, cu permisiunea dumneavoastră, aveţi cuvântul câte minute vreţi, dar vreau să vorbiţi numai în limba română, vă rog frumos, astăzi, dacă se poate.

Jó napot kivánok.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Promit.

Deci voi vorbi în numele ONG-ului care şi-a menţinut denumirea de Uniunea Democrată Maghiară din decembrie '89, la fel ca şi Partidul Naţional Liberal şi cred că suntem singurele formaţiuni politice care nu şi-au schimbat în această perioadă denumirea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Noi am trecut de la democraţie socială la social democraţie, că aşa a trecut toată Europa, domnule.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Fac corecţiunea că dintre acelea care au grup parlamentar distinct.

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Preşedintele României a lansat o nouă idee, la fel de bine fundamentată ştiinţific şi practic, ca şi unele modificări propuse de Domnia Sa pentru revizuirea Constituţiei. Domnia Sa afirmă că, pentru a primi bani europeni, trebuie să transformăm regiunile de dezvoltare în judeţe. Nimic mai fals.

Ceea ce ar trebui să facem şi într-adevăr am primit atenţionări, este tocmai modificarea regiunilor de dezvoltare, care nu corespund nici ca număr de locuitori (două fiind peste numărul maxim admis), cât şi modalităţii de creionare a acestora, pentru că Regulamentul nr.1059 din 2003 în alin.(10) al preambulului prevede clar că teritoriul unor astfel de regiuni trebuie să reflecte circumstanţele economice, sociale, istorice, culturale, geografice, de mediu.

Cred că este lesne de înţeles că, de exemplu, judeţul Vrancea şi Constanţa nu se înscriu într-o astfel de unitate. Totodată, tocmai acest regulament spune în mod clar că trebuie să existe cel puţin trei niveluri: NUTS I de la 3.000.000 la 7.000.000 de locuitori, NUTS II de la 800.000 la 3.000.000 de locuitori, NUTS III de la 150.000 la 800.000 de locuitori, lipsa acestora fiind acceptată doar în ipostaza în care numărul mic de locuitori ai unui stat nu permite existenţa unor regiuni mai mari. Ca atare, noi suntem obligaţi să avem regiuni de dezvoltare, regiuni statistice conform NUTS II. Dar, nu este obligatoriu ca acestea să aibă şi caracter de unitate administrativă. Totodată, trebuie să avem şi nivelul NUTS III, adică judeţele de astăzi. Atât despre regulament şi obligaţia noastră europeană.

Acum să trecem la ideea descentralizării. Este în ţara asta o persoană care înţelege cât de cât limba română şi care să creadă că actul de contopire a şase judeţe într-unul singur este unul de descentralizare? Pentru ca această modificare să fie implementată, trebuie să fie modificate câteva sute de legi, că altfel sute de mii de oameni vor fi puşi pe drumuri, obligaţi fiind chiar lunar să se deplaseze câteva sute de kilometri pentru a depune o hârtie, a obţine un aviz sau a plăti o taxă, ori a se deplasa la cel mai apropiat tribunal.

Halal descentralizare!

Exemplele internaţionale date: atât în Franţa, cât şi în Polonia - s-a mai spus astăzi aici - regiunile, respectiv voievodatele, sunt compuse din departamente, adică judeţe.

Şi în final, din punct de vedere administrativ, sunt convins că în ipostaza adoptării unei astfel de legi, administraţia publică locală va fi blocată cel puţin un an. Nu excludem acordarea unui caracter administrativ regiunilor de dezvoltare. Ea trebuie să fie realizată numai după modificarea actualelor regiuni, în aşa fel încât ele să fie în acord cu Regulamentul 1059 şi să fie operaţionale. În mod evident, introducerea unei structuri administrative între nivelul central şi cel judeţean poate fi realizată numai prin revizuirea Constituţiei.

Şi pentru cei care încă nu au înţeles, UDMR nu numai că nu a iniţiat reorganizarea propusă de preşedinte, accentuez: noi nu suntem de acord cu această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

E corect. Cu singura specificaţie că, în România, din 1898, NUTS IV noi n-am reuşit, pentru că nu există nicio asociere între două comunităţi care să persiste şi să atragă bani sub forma aceasta.

Am încercat cu ADI-urile, dar n-am reuşit. Iar la Bruxelles nu există nicăieri aşa ceva. Vă rog frumos, domnule deputat. Deşi am încercat de atâtea ori, statul a încercat, n-am reuşit să facem o asociere care să absoarbă bani, să aibă o reprezentativitate comună.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Vă mulţumesc şi mulţumesc tuturor colegilor.

Iată că această intervenţie a domnului preşedinte a fost salutară, că în sfârşit vorbim de aceste formaţiuni administrative statistice.

Trebuie să vă spun că au fost astfel de încercări, dar tot pe ideea că noi nu permitem ruperea ţării, au respinse de către judecătorii sau tribunale pentru că au fost atacate de prefecturi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu numai, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

În judeţul meu au existat astfel de încercări şi au fost respinse în instanţă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

E trist dacă s-a întâmplat asta, dar eu vreau să reamintesc că actualul Guvern, prin Măsura 322, când au venit să selecteze dosarele pentru absorbţie de fonduri, domnul Vădan, Vădana - nu ştiu cum îl cheamă, e al dumneavoastră, nu-i al meu... a! Este de la domnul Popescu, din regiunea, din voievodatul domnului Popescu, Dâmboviţa - Domnia Sa a uitat să introducă ADI-urile ca proces de selecţie. Deci trei-patru primari s-au strâns ca să ia mai mulţi bani de la Uniunea Europeană şi domnul Vădan a zis că nu trebuie să-i ia, că e o mare greşeală. Şi atunci noi singuri împiedicăm să avem NUTS IV, ceea ce este o mare greşeală şi atunci e greu să mai spui că azi, în România, mai ai comunităţi, atâta timp cât Guvernul nu gândeşte ca o comunitate. De fapt, asta este marea problemă a României. Şi ar trebui să vedem că problema nu este între români şi maghiari, problema este între supravieţuire şi a fi pe locul trei sau patru ca Uniune Europeană în următorii 40-50 de ani, cu o dezvoltare fantastică a Asiei şi a Africii şi cu o presiune.

De fapt, forţa noastră militară o demonstrăm acum în Libia, că nu suntem în stare nici măcar să aducem muniţie pentru europeni, armată nu mai avem. Tinerii ne-au plecat. O să vedem acum cât suntem la recensământul din această toamnă, care o să fie unul trist pentru români. Poate atunci o să înţelegem că facem tot ceea ce posibil să-i gonim pe români din România.