Parliamentary debates

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Comisia Europeană pune degetul pe rană"

În prognoza realizată şi dată publicităţii în primăvara acestui an, Comisia Europeană avertiza România asupra riscului de escaladare a limitei deficitului bugetar, stabilit în Uniunea Europeană la 3% din Produsul Intern Brut, pe fondul scumpirilor suportate de populaţie la produse şi servicii.

În aceeaşi radiografie a stării economiei româneşti, se preconiza temperarea PIB, a cărui evoluţie pozitivă a fost stimulată în special de creşterea consumului populaţiei, în urma majorării salariilor de sectorul public.

În noile circumstanţe, este de aşteptat ca avansul creşterii economice să se reducă de la 6,9%, raportat în anul 2017, la 4,5%, estimat pentru 2018, respectiv la 3,9%, preconizat pentru anul 2019.

Executivul European atrage însă atenţia că, încă din acest an, ţara noastră riscă iniţializarea procedurii de deficit excesiv, limita de 3% din Produsul Intern Brut fiind deja ameninţată cu o depăşire de peste 10%, care se va tripla anul viitor, dacă salariile în sectorul bugetar vor continua să crească fără a fi justificate de acelaşi trend ascendent al productivităţii muncii.

Pe de altă parte, majorarea salariului minim pe economie a influenţat direct veniturile angajaţilor din sectorul privat, cu aceleaşi consecinţe asupra creşterii consumului populaţiei, reflectate corespunzător în PIB, dar generatoare de inflaţie.

Astfel, odată cu atenuarea efectelor reducerilor fiscale de la începutul anului trecut, inflaţia a revenit pe trend pozitiv, atingând 4% în primăvara acestui an, populaţia plătind tot mai mult pentru bunurile de consum şi serviciile achiziţionate, în special pentru alimente şi energie.

Pentru prima dată în ultimii ani, Banca Naţională a României a majorat dobânda de politică monetară cheie la 2,25%, ceea ce va genera scăderea ofertei de bani, îngreunarea accesului de credite din cauza majorării ratelor, implicit diminuarea consumului şi, evident, temperarea creşterii economice.

Sub auspiciile înăspririi treptate a politicii monetare a Băncii Centrale, ca răspuns la presiunile inflaţioniste emergente, Comisia Europeană ne-a avertizat că o creştere a decalajului de producţie ar putea slăbi perspectivele investiţiilor private, mai ales dacă Guvernul va reduce în continuare investiţiile publice pentru a-şi atinge obiectivele privind deficitul bugetar.

Nu în ultimul rând, Executivul comunitar semnala că exporturile României tind să se reducă pe fondul scumpirii continue a costului unitar al forţei de muncă, din cauza creşterii salariilor care depăşeşte creşterea productivităţii, iar incertitudinile cu privire la politicile Guvernului ar putea împiedica avansul economic.