Parliamentary debates

Domnul Florică Ică Calotă:

"Globalizarea sectorului agroalimentar"

La nivel mondial se negociază globalizarea sectorului agroalimentar. Motorul acestor negocieri este Uniunea Europeană, care îşi deschide şi mai mult porţile pentru importurile de materii prime, în special din zonele geografice îndepărtate, precum America de Sud şi zona Pacificului.

Cei care vor fi afectaţi negativ vor fi în primul rând fermierii din UE.

Bruxelles-ul a intuit deja că trebuie să asigure hrană ieftină pentru o populaţie în creştere, acest lucru fiind urmărit şi de ţări precum Brazilia, Argentina, Australia, Canada sau Noua Zeelandă, care vor să-şi întărească propriile sectoare agrozootehnice.

La începutul verii a fost semnat Parteneriatul Trans-Pacific. Mai puţin clar este acordul UE-Mercosur, care ar permite ţărilor din America Latină să exporte în UE carne cu taxe vamale foarte mici.

Ştiind ce însemnă aceste tratate economice, fermierii europeni din Occident au reacţionat. Astfel, oficialităţile de la Bruxelles au avertizat că fermierii europeni nu trebuie să accepte condiţiile comerciale cu Mercosur, pe care vor să le impună Brazilia, Argentina şi Uruguay: "orice acord comercial dintre UE şi blocul comercial latino-american trebuie să fie echitabil şi echilibrat", a avertizat Martin Merrild, preşedintele COPA, care a adăugat: "Nu putem accepta standarde duble. Nu va exista niciodată o concurenţă loială între UE şi America Latină, deoarece acestea nu produc în aceleaşi condiţii sau, dacă îndeplinesc aceleaşi standarde la proteină, importurile către UE trebuie să respecte acelaşi nivel de control al siguranţei".

Încă din anul 2010 s-au exprimat în mod repetat preocupări privind dificultăţile pe care le-ar întâmpina companiile şi fermierii din Europa, dacă ar fi importată carne ieftină şi de proastă calitate din America de Sud.

Asociaţia Europeană a Producătorilor de Lactate, EDA, a declarat că regretă direcţia adoptată de Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, COMAGRI.

EDA susţine că amendamentele votate în Parlamentul European, cum ar fi mecanismele de partajare a valorii şi programele de reducere a producţiei de lapte, schimbă în mod efectiv contextul politic în care operează fermierii şi companiile din sectorul european. Astfel de modificări vor încetini adaptarea sectorului, care se confruntă cu o concurenţă sporită din partea producătorilor din afara Europei, periclitând astfel mai multe obiective ale Politicii Comune Agrare (PAC).

Mai trebuie adăugat şi faptul că, în prezent, Statele Unite aplică măsuri protecţioniste. Concomitent, ţările Asiei negociază acorduri de liber-schimb cu Australia şi Noua Zeelandă, iar China, India şi Rusia încheie tratate asemănătoare.

Cei mai afectaţi rămân fermierii din Uniunea Europeană, care nu vor putea să ţină pasul cu preţurile la care vor exporta ţările din zonele terţe. Rămâne o singură cale pentru a rezista, anunţată deja în proiectul pentru noul PAC, dat publicităţii de Comisia Europeană: "prevalenţa eficienţei, în faţa conformităţii".

Rămâne întrebarea - ce va însemna asta pentru fermierul român?