Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 12, 2023
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.56/2023
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 12, 2023 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 12, 2023
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.40 | Silviu Nicu Macovei - declaraţie politică intitulată "Magazinele tradiţionale trebuie ajutate să se adapteze vremurilor actuale!"; | ![]() |
||
|
"Magazinele tradiţionale trebuie ajutate să se adapteze vremurilor actuale!" Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o situaţie care poate părea surprinzătoare, însă, cu siguranţă are un potenţial negativ real pentru un număr foarte mare de români! Este vorba despre situaţia îngrijorătoare a magazinelor tradiţionale, în special a micilor întreprinzători din mediul rural. România este ţara europeană cu cea mai mare pondere a populaţiei care trăieşte în mediul rural, aproape 50%. Ştim cu toţii că, din nefericire, în ţara noastră există un foarte mare decalaj de dezvoltare şi putere economică între mediul urban şi cel rural, inclusiv în ceea ce priveşte veniturile sau puterea de cumpărare. Mai mult decât atât, accesul românilor din mediul rural la locuri de muncă este, în continuare, problematic. În urmă cu mai bine de 25 de ani, în România erau aproape 150.000 de chioşcuri şi magazine săteşti, mici întreprinzători care asigurau traiul familiilor lor cu mic comerţ cu amănuntul, în special în mediul rural. În ultimii ani, scăderea numărului acestor mici întreprinzători este din ce în ce mai dramatică - în 2013 mai erau doar 70.000 de astfel de puncte de lucru, în 2017, doar 57.000, pentru ca în 2022 să mai funcţioneze 38.000 de mici magazine alimentare. Nu vorbim aici doar despre drama unor familii care au fost nevoite să găsească noi surse de venit; nici nu ne aplecăm asupra accesului românilor din mediul rural la o varietate de produse care ar ajunge mai greu în comunitate; interesul nostru trebuie să se centreze pe faptul că micile afaceri dispar în detrimentul unor lanţuri uriaşe de magazine, chiar supermarket-uri care "înghit" micii antreprenori. Problema aceasta, a dispariţiei micilor magazine în faţa forţei uriaşe a companiilor multinaţionale, nu este însă nouă în economie şi nici specifică României, deşi acum suntem şi noi afectaţi. Încă din anii ҆90, în Franţa, drama magazinelor de proximitate, a celor tradiţionale, a scos în stradă mii de francezi nemulţumiţi de "universalizarea" comerţului comunitar. Presa vremurilor de atunci atrăgea atenţia asupra dispariţiei unui comerţ "de suflet", în care vânzătorul şi cumpărătorul se cunoşteau de ani de zile, iar relaţia lor apropiată avea şi un efect social, comunitar, foarte puternic, nu doar aspectul strict comercial. Lanţurile de mari magazine au depersonalizat comerţul mic, alimentar, iar imposibilitatea micilor antreprenori francezi de a se opune agresivităţii supermarketurilor a creat multe tulburări sociale şi economice în acei ani. Iată, acum, în România pare că ne confruntăm cu o situaţie foarte asemănătoare cu cea menţionată anterior. Îmi permit să vă reamintesc soluţia salvatoare pe care francezii au găsit-o pentru a-şi prezerva micul comerţ tradiţional, atât de important din punct de vedere comunitar, superspecializarea magazinelor tradiţionale. Într-un supermarket este extrem de confortabil să faci cumpărăturile, fiindcă găseşti aproape orice categorie de produse, însă calitatea şi varietatea produselor este aproape standardizată. De cealaltă parte, un mic magazin tradiţional super-specializat pe produse de panificaţie, şi doar această categorie de produse, va oferi clienţilor produse unicat sau reţete extrem de rafinate care nu se vor găsi aproape nicăieri în altă parte. La fel, alături a apărut un mic magazin cu brânzeturi într-o varietate şi de o calitate imposibil de găsit într-un supermarket. Apoi, au apărut mici magazine specializate pe carne, compot şi dulceaţă, ciocolată, cafea şi ceai, legume, condimente şi aşa mai departe. Astfel, în mai puţin de 10 ani, în Franţa micile magazine de proximitate nu doar că s-au salvat de la dispariţie, dar, prin superspecializare, au prosperat şi au adus o clientelă mai numeroasă, fidelizată, şi au putut comercializa produse cu valoare adăugată mai mare. Trebuie să luăm în considerare sprijinirea micilor antreprenori, mai ales din mediul rural, de a-şi găsi un specific anume şi de a se reinventa, pentru a nu dispărea în faţa marilor lanţuri de magazine "cu de toate". Consider că putem asigura programe de protejare şi de încurajare a unui comerţ cu produse tradiţionale, româneşti, din ce în ce mai rafinate şi mai specializate, revigorând, astfel, comerţul tradiţional sătesc din România! |


