Parliamentary debates

Domnul Ştefan Muşoiu:

"34 de ani de democraţie, 34 de ani de libertate a presei, întăriţi şi de Uniunea Europeană"

Prin această declaraţie politică doresc să aduc un omagiu tuturor eroilor care şi-au dat viaţa, în Decembrie 1989, pentru eliberarea României de sub regimul opresiv comunist. Graţie acestora, ţara noastră s-a repoziţionat pe plan extern şi are perspective din ce în ce mai promiţătoare în cadrul UE, precum şi al NATO. Fără sacrificiile supreme, conjugate ale celor mai neînfricaţi dintre noi, nu ne-am fi bucurat astăzi de toate libertăţile şi drepturile care deja s-au transformat într-un adevărat modus vivendi.

Poate pentru generaţiile născute după 1990, la începuturile democratizării statului român, acest eveniment deosebit de important în istoria modernă a României atârnă mai uşor, pentru că ei nu au trăit acele timpuri restrictive în baza cărora să poată face, astăzi, comparaţii şi analize ample şi pertinente. Tocmai pentru cei care au lăsat să se aşeze praful peste aceste amintiri covârşitor de dureroase, cât şi pentru generaţia tânără, ţin să subliniez că libertatea de expresie şi presa liberă au apărut odată cu Revoluţia din 1989. Şi au evoluat în paralel, poticnindu-se, este foarte adevărat, de multe ori fie în necunoscut sau nou, ori în stângăcii legislative şi procedurale, fie în interesele mai puţin corecte, rezultate din unele circumstanţe conjuncturale.

În ciuda tuturor acestor impedimente, şi democraţia şi libera exprimare, în special cea a presei, şi-au continuat traiectul mai puternice şi mai hotărâte spre şi mai bine. În sprijinul democratizării şi protejării şi mai nuanţate ale mass-media a venit şi Uniunea Europeană.

Parlamentul European, cele 27 de state membre ale blocului comunitar şi Consiliul Uniunii Europene au ajuns, în sfârşit, la un acord asupra unei legislaţii menite să protejeze pluralismul şi independenţa media. Această convenţie este într-adevăr un alt moment istoric memorabil care merită să fie salutat şi aplaudat şi în parlamentele tuturor ţărilor comunitare.

Actul european pentru libertatea presei este noua legislaţie care garantează lipsa oricăror constrângeri pentru media, independenţa media şi protecţia jurnaliştilor. Este prima legislaţie exhaustivă de acest tip care conţine prevederi care exclud ingerinţele editoriale şi impun transparenţa asupra acţionariatelor trusturilor de presă.

Trebuie să subliniez, în acest context, că Legea europeană privind libertatea mass-mediei nu va reglementa acest domeniu, ci va gestiona spaţiul de desfăşurare a activităţilor media. Concret, va fi stabilit un cadru comun pentru serviciile mass-media pe piaţa internă a Uniunii Europene şi vor fi introduse măsuri menite să protejeze jurnaliştii şi furnizorii de servicii de acest tip de imixtiunea politică. În plus, prin intermediul noilor exigenţe normative, vor fi facilitate activităţile desfăşurate de presă şi dincolo de frontierele interne ale UE. Cât priveşte supravegherea, realizată prin utilizarea programelor spion în aparatele utilizate de jurnalişti, aceasta nu va mai fi posibilă decât dacă este autorizată de "o decizie judiciară" şi în cazurile de "infracţiuni grave". Aşadar, noua legislaţie europeană va deveni acel aliat de încredere al tuturor jurnaliştilor europeni, graţie căruia îşi vor putea desfăşura activitatea în era digitală, fără constrângeri, fără presiuni şi fără teama de a mai fi spionaţi, apoi condamnaţi pentru unele consecinţe. În concluzie, vă vorbesc despre o mare victorie pentru tot ceea ce însumează amplul registru al liberei exprimări, cât şi despre recunoaşterea muncii unor oameni care apără democraţia cu preţul libertăţii lor sau, uneori, chiar cu cel al vieţii.

Să nu uităm că se spune, pe bună dreptate, că jurnalistul este un istoric al clipei prezente, motiv pentru care nu trebuie să-l transformăm şi într-un erou al momentului nici măcar în teatrele de război. Şi asta mai ales că libertatea şi pluralismul mass-mediei sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi în Convenţia europeană a drepturilor omului.

Acest acord politic, la care s-a ajuns acum şi despre care vă vorbesc în termeni apreciativi, face obiectul aprobării formale de către Parlamentul European şi Consiliu. Odată adoptat în mod oficial şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, va deveni obligatoriu în toate elementele sale şi direct aplicabil în toate statele membre în termen de 15 luni.

Preşedinţia Consiliului are, începând de acum, mandatul necesar ca să deruleze negocierile cu Parlamentul European de îndată ce acesta îşi va fi stabilit poziţia cu privire la Legea europeană privind libertatea mass-mediei. Obiectivul comun al Comisiei, al Consiliului şi al Parlamentului este să încheie negocierile referitoare la această lege înainte de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European.

Cu alte cuvinte, perspectivele privind libera exprimare se conturează şi mai mult în orizontul Uniunii Europene. Şi marchează, totodată, în mod fortuit, unul dintre idealurile fundamentale ale Revoluţiei române din sângerosul Decembrie 1989 - exprimarea neîngrădită.

Într-adevăr, este doar o coincidenţă, însă este una dintre cele mai fericite de acest tip, constituindu-se peste decenii drept un elogiu indirect şi adus în plus partizanilor acestei cauze supreme.

Eternă glorie eroilor naţionali şi recunoştinţa noastră infinită!