Parliamentary debates

Domnul Dumitru Rujan:

"Capitalizarea firmelor româneşti este un imperativ!"

Dacă ne uităm cu atenţie la firmele străine care operează în România, nu avem cum să nu constatăm că acestea sunt foarte competitive, prin costuri şi prin dotarea lor, cu cele mai înalte elemente de capital. Roboţii şi inteligenţa artificială asamblează produse chiar şi în fabricile din România, automatele computerizate au luat deja locul casieriilor tradiţionale ale băncilor, benzile automate hrănesc animalele în crescătorii, iar computerele şi resursa umană înalt calificată sunt cele care aduc valoarea adăugată mare.

S-a demonstrat, cu multe decenii în urmă, şi practica a confirmat, că mai mult capital nu înseamnă mai puţine locuri de muncă, ci chiar mai multe şi mult mai bine plătite, prin creşterea productivităţii muncii.

După atâtea decenii de beznă comunistă, pe care le-au traversat românii, ne mândrim astăzi cu peste 600 de mii de antreprenori români, care au pus bazele unor afaceri mici sau mijlocii, dar care fac faţă cu mare dificultate concurenţei acerbe de pe piaţa internă şi de pe pieţele externe. Acest lucru nu este cauzat de faptul că antreprenorul român ar fi mai puţin priceput decât cel german sau englez, ci de faptul că antreprenorul român nu are încă puterea financiară de a utiliza cele mai performante elemente de capital şi cele mai noi descoperiri tehnologice. În multe cazuri, ne bucurăm că folosim echipamente şi maşini la mâna a doua, de care statele dezvoltate s-au debarasat pentru a le înlocui cu altele mai performante. Chiar şi aşa, românul reuşeşte să facă încă faţă concurenţei, muncind foarte mult şi consumând foarte multe resurse.

Mă întreb cum ar arăta o firmă românească, cu dotări de capital occidentale de ultimă generaţie şi cu hărnicia demonstrată a românilor. Graţie fondurilor externe nerambursabile, avem şansa istorică de a elimina aceste decalaje şi de a sprijini firmele româneşti să se capitalizeze.

În urmă cu mai bine de un an, Banca Naţională a României atrăgea atenţia asupra vulnerabilităţilor şi riscurilor la care sunt expuse firmele româneşti, tocmai pentru că decalajul tehnologic faţă de statele dezvoltate s-a adâncit. Din păcate, crize precum cea pandemică sau cea energetică nu au făcut decât să le slăbească şi mai mult.

Mă bucur foarte mult de faptul că Guvernul Ciucă a reuşit, în ultimul an, să deblocheze majoritatea măsurilor de sprijin pentru mediul economic românesc, orientate exact către această problemă structurală - dezvoltarea capacităţilor de producţie şi dotarea cu elemente de capital de calitate. În agricultură, în industrie şi în servicii vor apărea, mulţumită fondurilor europene nerambursabile, schimbări majore în bine, iar competitivitatea produselor româneşti va creşte, fără nicio urmă de îndoială.

De aceea, cred cu putere că efortul pe care îl face Guvernul pentru realizarea investiţiilor publice, în special în infrastructură, trebuie să fie însoţit, în continuare, şi de măsuri pentru sprijinirea şi stimularea investiţiilor private ale antreprenorilor români.