Parliamentary debates

Domnul Hubert Petru Ştefan Thuma:

Călătoria pe drumul pe care cetăţenii români şi l-au ales în noiembrie 2014, acela către "România lucrului bine făcut", continuă. Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Germania, săptămâna trecută, arată că ţara noastră începe să arate ca un stat respectat în Europa. Datorită preşedintelui Klaus Iohannis, avem în sfârşit o politică externă coerentă care serveşte interesele cetăţenilor şi ale României. Au demonstrat-o inclusiv discuţiile la nivel înalt cu cancelarul Angela Merkel, din care a reieşit o concluzie foarte importantă: România poate conta pe sprijinul Germaniei în vederea aderării ţării noastre la spaţiul Schengen.

Mai mult, discuţiile bilaterale au relevat interesul ambelor părţi pentru atragerea de investitori germani în România şi faptul că există încă un potenţial însemnat de dezvoltare între cele două ţări, prin creşterea investiţiilor şi a volumului schimburilor comerciale.

La ora actuală avem nevoie de un guvern care să aibă viziune şi să găsească rapid soluţiile pentru a facilita accesul investitorilor germani, şi nu numai, pe piaţa românească. PNL beneficiază deja de această viziune, aşa cum a demonstrat-o şi sâmbătă, 28 februarie, la lansarea programului de guvernare liberal. Din păcate, până acum, actualul guvern "a strălucit" prin lipsa măsurilor economice menite să asigure un cadru predictibil pentru mediul de afaceri. Nu au fost atraşi investitori străini în România şi câteva companii importante s-au retras de pe piaţa românească.

Drept urmare, PNL urmăreşte, complementar demersurilor preşedintelui Iohannis, impulsionarea dialogului economic şi politic atât la nivel naţional, cât şi internaţional. În cele ce urmează vă voi enumera câteva dintre măsurile care vor face parte din proiectul nostru care se întinde până în anul 2020: stimularea capitalului autohton, recuperarea rămânerilor în urmă în domeniul infrastructurii şi al fondurilor europene, relaxarea politicii fiscale păstrând echilibrele macroeconomice, avansând decisiv cu reformele structurale.

Relaxarea fiscală va fi realizată progresiv în două etape, pe măsură ce vom desăvârşi reforme structurale. Se vor elimina din Codul Fiscal taxa asupra construcţiilor speciale, aşa-zisa taxă pe stâlp şi supraacciza la carburanţi, se vor plafona contribuţiile sociale la 3 salarii medii brute pe economie pentru profesiile liberale, se va reduce nivelul TVA la 19% de la 1 ianuarie 2016 şi se va introduce taxarea inversă a TVA pentru carne. Din anul 2017, reaşezarea sistemului fiscal din România se va realiza prin definirea a două categorii principale de impozite şi taxe: naţionale şi locale.

Aceste obiective sunt menite să contribuie la dezvoltarea încrederii Uniunii Europene în capacitatea României de a deveni o forţă economică şi de a adera, de ce nu, la zona euro, un obiectiv viabil, atâta vreme cât reformele liberale vor fi adoptate şi aplicate.