Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 16, 2018
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.82/2018
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 16, 2018 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 16, 2018
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.42 | Petru-Sorin Marica - declaraţie politică cu titlul "Parteneriatele public-private pot susţine o dezvoltare locală durabilă"; | ![]() |
||
|
"Parteneriatele public-private pot susţine o dezvoltare locală durabilă" Am fost primar şi cunosc foarte bine limitările bugetare şi dificultăţile financiare cu care se confruntă comunităţile locale mici. Poţi să ai o mie de idei şi o sută de proiecte, cel mai important aspect rămâne susţinerea financiară a investiţiilor pe care doreşti să le faci în infrastructura localităţii sau în servicii de utilitate publică. O soluţie punctuală ar fi putut fi realizarea unor parteneriate public-private, dar am putut constata, din propria experienţă, cât de ineficace a fost legislaţia de până acum şi cât de multe blocaje au rezultat din tentativele administraţiilor locale de a o pune în practică. Aş face o scurtă referire la Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010. Aceasta reglementa modul de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat care avea ca obiectiv proiectarea, finanţarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea, dezvoltarea şi transferul unui bun sau serviciu public, după caz. Din păcate, specialişti în domeniu mi-au demonstrat că legea aceasta a fost un eşec total. În perioada în care a fost în vigoare, nu s-a încheiat vreun proiect de parteneriat public-privat. Legea nr. 178/2010 s-a dovedit de asemenea inaplicabilă şi din cauza faptului că nu a fost foarte clar formulată. În plus, actul normativ a instituit un paralelism legislativ, în sensul că se aplica doar atunci când nu se aplica legislaţia concesiunilor şi a achiziţiilor publice. O altă dificultate a fost la momentul respectiv şi lipsa interfeţei din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, SEAP, necesară pentru publicarea anunţurilor de selecţie, ceea ce nu au permis dezvoltarea unor proiecte în parteneriat public-privat şi atragerea de finanţare privată, aşa cum se preconiza. De abia în ianuarie 2013 SEAP a adăugat această funcţionalitate, făcând astfel posibilă publicarea anunţurilor de selecţie şi a anunţurilor de atribuire a contractelor de acest tip. De aceea, apreciez că intervenţia Guvernului în acest domeniu era absolut necesară şi urgentă. Toate reglementările prevăzute în noul act normativ au un scop final foarte pragmatic - simplificarea procedurilor legale de încheiere a unui contract de parteneriat public-privat. Comprimarea termenelor de atribuire a contractelor pe baza unui studiu de fundamentare, eliminarea tuturor avizelor ex-ante, renunţarea la normele de aplicare a legii, introducerea posibilităţii de a încheia astfel de parteneriate şi pentru operarea de servicii - toate acestea sunt prevederi care, cu certitudine, vor facilita constituirea de parteneriate public-private. Alte elemente importante ale noului cadru normativ au în vedere posibilitatea ca partenerul privat nu numai să îşi recupereze investiţia, dar să şi poată realiza un profit rezonabil. Văd şi un alt avantaj al acestui tip de cooperări. În mod natural se produce pe perioada derulării contractului şi un transfer de management dinspre sectorul privat spre sectorul de stat, care poate ameliora deficienţele manageriale ale sectorului public. Respectarea principiilor de economicitate şi eficienţă, valabile în sectorul privat, pot influenţa pozitiv maniera în care sunt utilizate fondurile publice. În final, scopul comun rămâne prestarea unor servicii publice de calitate. Dar orice parteneriat public-privat poate fi privit nu numai din perspectiva dimensiunii operaţionale. La fel de importantă este şi dimensiunea lui politică. Cele două obiective majore, într-un astfel de demers economico-administrativ, rămân ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea locală, în scopul asigurării coeziunii economice şi sociale. Şi când vine vorba despre coeziune socială, aspectul cel mai dramatic este dat de discrepanţele sociale provocate de o dezvoltare inegală a societăţii în ultimii 25 de ani. Contractele bazate pe parteneriatele public-private pot reprezenta una dintre soluţiile cele mai bune pentru recuperarea dezechilibrelor de ordin economic, social şi cultural dintre diferitele judeţe ale României si pot susţine o dezvoltare locală durabilă. |


