Daniel-Florin Ghiţă
Daniel-Florin Ghiţă

Sittings of the Chamber of Deputies of September 13, 2023

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.118/2023
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of September 13, 2023

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.42 Daniel-Florin Ghiţă - declaraţie politică având ca subiect "Boicotarea staţiunilor termale româneşti, cu concursul UDMR";

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Boicotarea staţiunilor termale româneşti, cu concursul UDMR"

În perioada 2001-2005, autorităţile locale şi centrale abilitate au fost informate de către un serviciu secret că, după 1990, folosindu-se de reprezentanţi ai organizaţiei judeţene a UDMR, care au deţinut funcţii importante în administraţia publică locală - preşedinţi de Consiliu Judeţean, prefecţi, subprefecţi, primari de municipii, oraşe şi comune - şi a beneficiat de majorităţi absolute sau relative în Consiliul Judeţean şi în consilii locale, autorităţi şi servicii secrete din Ungaria obstrucţionează sau chiar boicotează modernizarea unor băi termale, Ştrandul Termal din Satu Mare, staţiunile Tăşnad şi Acâş, sau reconstruirea şi redeschiderea altora, fosta staţiune imperială habsburgică de la Beltiug, pe raza judeţului Satu Mare, pentru a nu crea concurenţă staţiunilor similare din statul vecin, îndeosebi "perlei coroanei" de la Hajdúszoboszló. Staţiunea de la Hajdúszoboszló a devenit, în ultimele două decenii, cea mai mare staţiune balneară termală din Europa, fiind frecventată de milioane de turişti din România, îndeosebi din nordul şi vestul ţării noastre. Cert este că modernizarea staţiunii Tăşnad şi a Ştrandului Termal din Satu Mare au fost întârziate cel puţin 10 ani, iar reconstruirea şi redeschiderea fostei staţiuni imperiale de la Beltiug, de care au aparţinut şi Băile termale Acâş, a fost blocată după 1996, când UDMR a început să deţină funcţii importante în judeţul Satu Mare, începând cu cea de prefect şi cea de preşedinte al Consiliului Judeţean.

Apa termală de la Tăşnad, Beltiug, Acâş şi din Ştrandul municipal Satu Mare este apă naturală, foarte bogată în diverse substanţe minerale, în timp ce apa din staţiunile şi ştrandurile termale din Ungaria este încălzită şi adiţionată cu diverse minerale. Pretinsa perlă termală a Europei de la Hajdúszoboszló a fost construită după 1990, în jurul unei bălţi care a fost colmatată anterior. Apa termală de la Beltiug şi Acâş este foarte bogată în spirulină, o algă cu proprietăţi curative deosebite, pentru probleme de coloană si de circulaţie periferică, de vedere, de imunitate şi de potenţă, care a fost intens folosită de unele popoare străvechi, ca aztecii, incaşii mayaşii. În România, doar apa termală de la Herculane are un conţinut similar de spirulină, unde a fost construită o mare staţiune imperială de către strămoşii noştri romani, după cucerirea Daciei, care au denumit "apă vie", apa termală de aici. Staţiunea de la Herculane a fost reconstruită de împăratul Carol I al Austriei, după anexarea Transilvaniei, dobândind statut de staţiune imperială. Aflând aceste aspecte, fostul premier italian Silvio Berlusconi a dorit să cumpere staţiunea Herculane, dar a renunţat după ce avocaţii săi au constatat că situaţia juridică a terenurilor de sub clădiri este incertă, existând numeroase litigii cu privire la acestea.

La Beltiug a fost construită o staţiune imperială de către împărăteasa Maria Tereza, fiica lui Carol I, care a avut o herghelie de cai în localitatea Acâş, aflată în imediata apropiere, unde a fost construit un bazin termal pentru îmbăierea sa după partidele de călărie.

În anii ҆60, au fost construite aici două bazine dreptunghiulare, la care actualii proprietari au adăugat un bazin circular acoperit şi au construit un motel cu 12 camere, restaurant şi terasă, şi o duzină de căsuţe de lemn. Pentru reconstruirea staţiunii de la Beltiug, în timpul guvernării Văcăroiu, cu concursul senatorului PUNR Viorel Sălăgean, care era originar din localitate, a fost alocată o sumă substanţială, cu care a fost ridicat în roşu un imobil cu patru nivele, în care urmau să fie amenajate săli de tratamente, camere de cazare şi o sală de mese. Ulterior, după ce conducerea Consiliului Judeţean şi a Prefecturii judeţului Satu Mare au fost acaparate de UDMR, lucrările au fost stopate, iar imobilul în roşu a rămas pradă ploilor şi altor intemperii, degradându-se substanţial. Modernizarea staţiunii termale de la Tăşnad a fost întârziată circa un deceniu, dar, până la urmă, s-a reuşit finalizarea acesteia, cu fonduri europene şi cu fonduri guvernamentale, fiind construite bazine moderne şi mai multe hoteluri şi pensiuni, care au săli de tratamente. Conform unor specialişti de la Spitalul de Recuperare din Cluj, apa termală de la Tăşnad are proprietăţi curative peste cea de la Băile Felix din Oradea şi cu mult peste cea din Ungaria. În acelaşi timp, la câţiva kilometri de băile termale de la Beltiug şi Acâş, a fost construită o staţiune termală nouă, cu fonduri europene şi cu fonduri alocate din Ungaria, care este frecventată de fostul episcop reformat şi preşedinte onorific al UDMR, László Tőkés, şi de amicii săi de la Budapesta.

În acţiunea de obstrucţionare şi de boicotare a modernizării, respectiv redeschiderii băilor termale din judeţul Satu Mare, au fost implicaţi, alături de foşti şi actuali lideri UDMR, şi actualii primari ai municipiilor Satu Mare şi Carei, Gábor Kereskényi, respectiv Eugen (Jenő) Kovács. Amândoi au avut şi au funcţii importante în UDMR, respectiv sunt preşedinţii organizaţiilor municipale cele mai importante din judeţ, vicepreşedinţi ai organizaţiei judeţene şi membri ai Consiliului Reprezentanţilor Uniunii. Totodată, se află în relaţii apropiate cu foşti şi actuali membri ai Guvernului Ungariei, în ultima vreme chiar cu premierul Viktor Orbán şi cu preşedinta Katalin Novák.

Astfel, primarul Kereskényi nu s-a implicat deloc în modernizarea Ştrandului Termal din Satu Mare, după ce a încetat contractul de concesionare, încheiat cu o firmă privată din Negreşti-Oaş, cu doi ani în urmă. Guralivul edil nu s-a sinchisit să ajute miile de sătmăreni mai defavorizaţi, îndeosebi pensionari, care-şi tratau afecţiunile de decenii la Ştrandul termal din Satu Mare, scopul şi interesul său fiind să sprijine noul ştrand termal local, AQUASTAR, care funcţionează însă cu apă încălzită. Acest ştrand a fost inaugurat în 2013, fiind construit sub auspiciile Fundaţiei Caritas, care aparţine Bisericii Romano-Catolice, şi aflându-se în administrarea firmei Solarex, care are patronat şi board maghiar. Edilul-şef al Sătmarului este în relaţii foarte apropiate cu episcopul romano-catolic de Satu Mare, Eugen (Jenő) Schönberger ot Turulung, cu care a derulat mai multe afaceri dubioase - retrocedarea de imobile, pentru care primăria achită chirii substanţiale, construirea de imobile noi, achiziţia de terenuri, care sunt investigate în prezent.

Asupra primarului Jenő Kovács de la Carei planează suspiciuni că ar fi exercitat influenţe într-un dosar penal instrumentat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Carei, Robert Meszaros, care i-a trimis nelegal în judecată, fără o probaţiune minimală, pe administratorii şi proprietarii români ai Societăţii Băi Termale Acâş, şi judecat de judecătoarea Anca Demian de la Judecătoria Carei, care a comis mai multe încălcări grave ale normelor procesuale penale, dintre care unele au atras nulitatea absolută a procesului. Cert este că preşedinta completului de judecată şi părinţii săi s-au aflat în relaţii apropiate cu actualul primar al municipiului Carei, care, aşa cum am arătat, a fost şi este unul din cei mai importanţi lideri judeţeni ai UDMR. Miliţian sadea, tatăl său este amic cu primarul Kovács, din perioada în care a fost şef local al miliţiei economice comuniste, şi apoi comandant al Poliţiei municipiului Carei, iar mama sa a fost secretara primarului UDMR pe parcursul mandatelor sale. Inclusiv judecătoarea Anca Demian a fost, timp de mai mulţi ani, angajata Primăriei municipiului Carei, ocupând postul de consilier juridic, până ce a devenit judecătoare la Judecătoria Carei, cu câţiva ani în urmă. Şi prim-procurorul Meszaros, autor al rechizitoriului şi procuror de şedinţă în procesul privind Băile Termale Acâş, este în relaţii apropiate cu înfumuratul şi lăudărosul primar de la Carei, fiind, conform unor surse, coleg de facultate şi amic cu fiul său Robert.

Cauza constituie actualmente obiectul Dosarului Judecătoriei Carei, în care au fost trimişi în judecată, în calitate de inculpaţi, SC Băi Termale Acâş şi foştii administratori ai acesteia pentru ucidere din culpă produsă, acum nouă ani, în urma unei explozii provocate de faptul că victimele, de etnie romă, au fumat în cabina cu vană cu apă termală, în pofida avertizărilor prealabile afişate şi transmise verbal de personalul de serviciu, cu privire la interdicţia de a fuma. Iniţial, în cauză a fost emisă soluţie de clasare, cu motivaţia existenţei unui caz fortuit, de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, Anda Proşa, actualmente preşedinta Judecătoriei Carei. Părţile civile au formulat plângere împotriva soluţiei, prin care au solicitat redeschiderea urmăririi penale şi trimiterea în judecată, care a fost admisă în apel de către un complet de la Tribunalul Bihor, prezidat de judecătoarea Crina Muntean, care se afla în relaţii de duşmănie cu avocatul unui inculpat, Răzvan Doseanu, care a formulat împotriva sa sesizări la Inspecţia Judiciară a CSM, în urma cărora a fost sancţionată disciplinar. Atât procurorul, cât şi judecătorul de caz nu au admis ori nu au luat în considerare probe utile, pertinente şi concludente, grăbindu-se să soluţioneze cauza. Judecătoarea Demian a mers până acolo încât nu a citat legal societatea inculpată, iar la penultimul termen a respins o probă pe care a admis-o la un termen iniţial, fiind vizibilă conivenţa cu procurorul de şedinţă.

Am putea conchide că primarul Jenő este mai marele nu numai al administraţiei, ci şi al justiţiei din oraşul de la frontiera cu Ungaria, intrat în istorie sub sintagma "ultima brazdă de pământ românesc eliberată de sub jugul horthysto-fascist".

Pentru motivele expuse, solicit Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să se sesizeze cu privire la abuzurile procesuale şi la abaterile disciplinare comise de prim-procurorul Robert Meszaros şi de judecătoarea Anca Demian.

Totodată, solicit DIICOT să se sesizeze din oficiu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat şi de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a asigurat un folos pentru sine sau pentru altul.