Parliamentary debates

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Asigurând protecţia proceselor electorale, ne apărăm democraţia"

Departamentul de Stat al SUA a calificat manipularea şi interferenţa informaţiilor străine drept o ameninţare la securitatea sa naţională. Ba mai mult, a subliniat că acest pericol îi vizează şi pe aliaţii şi partenerii săi. Aceeaşi îngrijorare se resimte în toată lumea în faţa acestui tip de pericol care poate atinge cu succes limitele unui război cognitiv. Principalele sale instrumente ar putea depăşi dezinformarea, fake news-urile, generativele Inteligenţei Artificiale, ce pot produce clipuri pe cât de false, pe atât de convingătoare, prin copierea şi combinarea elementelor reale, prin gama de instrumente psihologice. Sensibilităţile popoarelor, animozităţile, temerile şi aşteptările colective şi individuale ar putea deveni obiective ale unor jocuri ce compun strategii foarte serioase şi eficiente de anihilare a unor reacţii prompte, fie ele de apărare sau ofensive.

Am observat o astfel de preocupare atât la nivelul decizional al Uniunii Europene, cât şi la cel al statelor europene. Şi astfel de atitudini sunt oportune şi perfect legitime, pentru că întreaga lume traversează un proces continuu de schimbare şi atât de profund, încât dimensiunile lui depăşesc geopolitica, combinând economia, diverse influenţe şi tehnologia.

În Parlamentul European au fost abordate aceste tipuri de ameninţări hibride, în nenumărate rânduri, cu privire la această problemă, pentru că de modul în care este percepută politica comunitară depinde direct viaţa noastră, a tuturor cetăţenilor acestui spaţiu, dar şi viitorul nostru. A fost creată şi o comisie specială privind ingerinţele externe în procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE), însă se conturează clar că este nevoie de mai multe eforturi generale şi particulare ale statelor membre.

Iar Regulamentul privind transparenţa şi vizarea unui public ţintă în publicitatea politică, dezbătut deja în Parlamentul European, propune combaterea acestor fenomene distructive pentru orice proces electoral, prin introducerea interdicţiei publicităţii politice finanţată de actori non-UE. Vestea bună în acest sens este completată de faptul că, deşi acest Regulament va intra în vigoare de anul viitor, anumite dispoziţii cheie privind publicitatea politică transfrontalieră vor fi aplicabile şi pentru alegerile europene din 9 iunie.

Regulamentul propune introducerea interdicţiei publicităţii politice finanţate de actori non-UE, pentru a contracara dezinformarea şi pentru a proteja procesele electorale, introducerea unui sistem de identificare clar, care să conţină informaţii privind sponsorul sau persoana în numele căreia reclama politică a fost realizată, dar şi cine şi cât a fost remunerat pentru aceasta. Aceste norme reglementează strict şi tehnicile de atragere şi concentrare ale atenţiei care implică prelucrarea datelor cu caracter personal sensibile, regăsite în GDPR, introducerea unui registru al publicităţii politice online care va conţine toate copiile reclamelor politice transfrontaliere timp de 10 ani şi care va fi accesibil oricui.

Încălcarea prevederilor Regulamentului abilitează autorităţile naţionale să aplice amenzi, iar abaterile în perioadele electorale vor fi considerate deosebit de grave.

Îmi doresc ca, prin intermediul acestor noi reguli, alegătorilor să le fie mai facil să recunoască reclamele politice, să identifice ştirile false şi să înţeleagă dacă au primit o reclamă ţintită, astfel încât să meargă la urne bine informaţi, şi nu manipulaţi. Sper ca aceste măsuri să fie implementate ad litteram, având în vedere creşterea importanţei reţelelor de socializare în campaniile electorale. Iar, pe acest teren virtual, folosirea ştirilor false, a informaţiilor manipulatoare sau a conturilor false să nu apuce să se transforme în practici obişnuite, ci să fie cel mult tentative răzleţe, nereuşite.

Şi la nivelul Guvernului, dar şi la cel al Parlamentului există această preocupare şi o serie de decizii aflate în lucru, pentru că, pe fondul conflictului ruso-ucrainean, fenomenul deepfake-ului este tot mai extins. Ştim cu toţii din experienţa personală că, de multe ori, pe fondul lipsei de timp necesar verificărilor ulterioare, ajungem cu greu să deosebim o informaţie fake de ceea ce este real. Iar numărul valurilor cu astfel de ştiri se va intensifica semnificativ de-a lungul întregului an electoral.

De asemenea, distribuirea clipurilor deepfake va căpăta o şi mai mare amploare. Şi mai grav este că tehnologia avansată permite şi distribuirea altor tipuri de mesaje subliminale decât cele clasice, incriminate şi ele de legislaţii şi oprite de la difuzare încă din anii `50 ai secolului trecut.

Aşadar, cumulul de premise extrem de periculoase poate aduce chiar unele atingeri siguranţei naţionale în perspectiva viitoarelor alegeri, dar şi a rezultatelor acestor scrutinuri. În ciuda costurilor mari şi a amplorii acestui proces alarmant, PSD vrea ca, prin eforturile şi mesajele sale, să informeze cât mai riguros populaţia şi despre aceste pericole ce ar putea afecta democraţia naţională şi pe cea europeană, şi chiar drepturile şi libertăţile noastre individuale. Nu exagerăm cu nimic lansând semnale de alarmă în spaţiul public, ci ne dorim doar continuarea unui destin prooccidental pentru acest stat în beneficiul tuturor cetăţenilor săi! La fel ca şi un traiect mai trainic şi mai prosper al întregii construcţii a Uniunii Europene. Şi mai cred că orice român, care îşi iubeşte ţara, va alege în 9 iunie parcursul european pentru România şi va limita extremismul atât de nociv.

Mizez pe înţelepciunea manifestată faţă de garanţiile pe care PSD le oferă prin candidaţii săi şi de această dată, garanţii demonstrate deja prin performanţa decizională social democrată, devenită tradiţie chiar, şi prin îndeplinirea tuturor angajamentelor luate până acum!