Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Aceeaşi Codruţă, cu altă pălărie: şefia DNA"

Săptămâna trecută am avut parte cu toţii de un nou scandal mediatic, provocat, de data aceasta, de nominalizarea de către premierul Victor Ponta, în calitatea sa de ministru interimar al justiţiei, a Laurei Codruţa Kovesi la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nimeni alta decât cea care a condus, vreme de şase ani, Parchetul General, cu acordul şi binecuvântarea lui Traian Băsescu.

Desemnarea fostului procuror general Laura Codruţa Kovesi ca procuror al DNA a fost făcută de premier în urma unei înţelegeri cu preşedintele Traian Băsescu, dar cu eludarea procedurilor standard de selecţie a procurorilor-şefi. Marţi, premierul afirmase, după o întâlnire cu membrii secţiei de procurori a CSM, că va urma procedura standard de selecţie care, a spus el, va fi de durată. Asta ar fi însemnat că desemnările urmau să fie făcute de viitorul ministru al justiţiei, care ar fi trebuit să fie propus de PNL. Din păcate, premierul Ponta nu a mai aşteptat un nou ministru şi i-a propus chiar el pe şefii procurorilor, în calitate de ministru al justiţiei, poziţie pe care o deţine interimar.

Gestul premierului Victor Ponta a iscat numeroase reacţii, care de care mai tensionate, conducerea Partidului Naţional Liberal declarându-şi dezacordul faţă de înţelegerile politice încheiate cu Traian Băsescu.

Decizia PNL este firească având în vedere faptul că, în momentul de faţă, nu putem accepta un troc politic în care procurorii se împart şi în care preşedintele impune din nou un om al său, pentru că nu este în spiritul Constituţiei, pentru că nu acestea sunt cerinţele şi standardele europene şi, mai ales, nu acesta a fost angajamentul nostru, al liberalilor, în faţa alegătorilor. Reamintesc faptul că USL s-a angajat în faţa românilor ca, în baza Constituţiei, să ia toate acele decizii care să scoată justiţia de sub dominaţia politică a lui Traian Băsescu.

Dacă persoanele desemnate ar fi avut o conduită şi o pregătire profesională indiscutabile, probate prin ani de experienţă şi reuşite, sunt convins că nu am fi avut nimic împotriva nominalizării lor la şefia instituţiilor respective. Dar când ele sunt susceptibile de a deservi interesele adversarilor politici, care, implicit, sunt şi adversarii USL, atunci nu putem să rămânem indiferenţi şi să închidem ochii. Consider că, în nominalizarea procurorilor-şefi la DNA şi Parchetul General, ar fi trebuit să se respecte criteriul important al independenţei acestora din punct de vedere politic. Dar ce am putea spune despre Laura Codruţa Kovesi, care, la doar treizeci şi ceva de ani a reuşit, fiind în zodia portocalie a PDL şi avându-l ca propulsor pe nimeni altul decât Traian Băsescu, ceea ce alţii nu au reuşit în întreaga viaţă? Doar că obedienţa sa notorie faţă de Traian Băsescu şi unii dintre apropiaţii săi, precum Elena Udrea, s-a manifestat cu numeroase ocazii sau NUP-uri.

Mai mult decât atât, credibilitatea justiţiei nu este o marfă de export, ci o necesitate pentru toţi cetăţenii acestei ţări, dar şi pentru existenţa reală şi funcţionarea performantă a unui stat de drept. În acelaşi timp, sunt convins că toate aceste aspecte trebuie discutate cu calm, cu maturitate şi cu limitarea la prerogativele date de lege.

Şi tot în această linie... personal nu ştiu câtă încredere să am într-o instituţie care va fi condusă de un procuror care în conştiinţa publică poartă eticheta Traian Băsescu... Spun acest lucru având în vedere şi studiul prezentat la finele lunii martie de către Comisia Europeană, conform căruia România se plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte percepţia asupra independenţei sistemului judiciar, potrivit tabloului de bord pe 2013 privind analiza sistemelor de justiţie din statele membre ale UE. Documentul CE prezintă date dintr-un studiu realizat de World Economic Forum pe 144 de state din întreaga lume şi care arată că România se plasează pe poziţia 114 în clasamentul percepţiei asupra independenţei sistemului judiciar, pe poziţia 115 situându-se Slovacia. Toate celelalte 25 de state membre UE sunt plasate între poziţiile 2 şi 102 (loc ocupat de Bulgaria) din cele 144 de ţări din întreaga lume analizate de WEF.